Traian Băsescu, la Adevărul Live: Nu îi voi ierta pe cei care vor asista cum Moldova intră într-un scenariu de tip Crimeea, Osetia de Sud sau Abhazia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele României, Traian Băsescu, a vorbit, la Adevărul Live, despre urmările referendumului din Transnistria, despre pericolul care pândeşte Republica Moldova, dar şi despre evoluţia politică a Partidului Mişcarea Populară.

Iată declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

Despre situaţia din Ucraina: Nu va fi război, nici în regiunea Mării Negre, zic eu că nici în Ucraina, şi cu atât mai puţin în Crimeea. Riscurile militare, România trebuie să le aprecieze pornind de la ce ştie, nu de la ce este în presă. În presă poţi să umfli realitatea foarte tare. Din punct de vedere militar, nu se schimbă nimic în Crimeea. Federaţia Rusă va menţine acolo toată flota de la Marea Neagră. Numărul de militari va fi tot 25.000, câţi au fost şi până acum şi activităţile militare vor fi aceleaşi. În niciun caz românii nu trebuie să se teamă de o agresiune. 

Dacă am fi fost în pericol iminent, aş fi spus şi cu totul altul ar fi fost nivelul de alertă al Armatei,  deci nu avem riscuri directe de securitate. Putem dezvolta discuţia pe riscurile regionale, care într-adevăr sunt în creştere.

Remus Ştefureac, sociolog: În cadrul Barometrului INSCOP, am întrebat în ce măsură situaţia din Ucraina poate afecta securitatea din România şi 37-38% nu vedeau o influenţă, în condiţiile în care culegerea datelor s-a încheiat pe 4 martie.

Traian Băsescu: Vă dau câteva argumente. În opinia publică, ideea este că aşa a fost acordul, să fie 25.000 de militari şi acum au venit dintr-odată încă 10.000. Realitatea e următoarea: dincolo de acord, e acordul pentru armamentele convenţionale în Europa, care au limitat la 25.000 de militari prezenţa rusă în Crimeea. E o negociere nu doar la nivel bilateral, iar acordul dintre cele două ţări urmează convenţia la nivelul tuturor statelor UE şi SUA.

Numărul de militari va rămâne acelaşi. Aş vrea să mai limpezim un lucru: Federaţia Rusă a introdus circa 10.000 de militari, dar nu sunt peste 25.000.

Oficialii de la Kiev au dat nişte cifre orientative. A fost evident că Fed. Rusă a introdus alţi circa 10.000 de militari şi respectă acordul bilateral, dar şi tratatul de necreştere a forţelor militare convenţionale.

Remus Ştefureac: Există garanţii că acordul va fi respectat?

Traian Băsescu: Aici e marea problemă, dacă Fed. Rusă îşi respectă cuvântul. Contra dezarmării nucleare a Ucrainei au fost trei mari puteri. Ucraina nu a avut niciun act de agresiune la adresa Fed. Ruse.

Prin referendum, populaţia majoritar rusă a votat pentru revenirea Crimeii în structura Fed. Ruse, iar asta e o nerespectare a cuvântului Fed. Ruse. La Budapesta, contra securităţii nucleare a Fed. Ruse, Ucraina a crezut în cuvântul celor trei mari puteri. Două şi-au respectat cuvântul, dar nu şi Fed. Rusă.

Aici intră şi reticenţele noastre istorice în această relaţie, dar pentru mine ce s-a întâmplat în Crimeea e o proiecţie pentru un scenariu în Rep. Moldova. Acest lucru nu îl putem privi la rece, Rep. Moldova este un al doilea stat românesc şi nu ne va conveni.

România nu va interveni militar în niciun caz, să tăiem varianta că România invadează Rep. Moldova. Rep. Moldova şi-a asumat un statut de neutralitate şi implică responsabilitatea politicienilor de acolo. Adesea am depistat o plăcere a politicienilor moldoveni să bârfească mai degrabă România decât Fed. Rusă.

 După mine, abordarea politică la Chişinău e riscantă, de a menaja continuu sensibilităţile Fed. Ruse şi a nu spune drept în faţă la Moscova ce vrea, ce doreşte, cum vrea să evolueze în direcţia Vest, dacă este o dorinţă sinceră a politicienilor. În Rep. Moldova avem o majoritate proeuropeană la limită şi avem o opoziţie care în sondaje depăşeşte 42% şi care e pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică, deci nu e un parcurs garantat către UE.


Traian Băsescu, alături de redactorul-şef „Adevărul”, Dan Marinescu (prim plan dreapta) şi de sociologul Remus Ştefureac (plan secund dreapta), la Adevărul Live FOTO Eduard Enea

image

R. Ştefureac: Am avut şi un referendum în Găgăuzia.

Traian Băsescu: A fost organizat precum cel din Crimeea. E o regiune din R. Moldova, cu o populaţie de tătari, au avut un referendum în februarie şi au votat drumul către Uniunea Eurasiatică.

Tătarii din Crimeea au fost trimişi în Siberia, pe când cei din R. Moldova au fost menajaţi şi au fost trimişi în Siberia români. Schimbul de populaţie a fost o practică în timpul URSS, de aceea şi sentimentele sunt destul de puternice şi în Moldova. Eu am considerat că am obligaţia să spun public că e o soluţie politică la drumul spre UE, o soluţie garantată pe care liderii politici de la Chişinău o pot asuma sau nu, dar România nu va face nimic în sens militar. Este foarte greu de crezut că un astfel de referendum ar trece în R. Moldova.

Dan Marinescu: Noi am avut o echipă care a stat de vorbă cu populaţia de acolo. Şi populaţia e la fel de împărţită ca şi clasa politică, sunt proeuropenii, prounioniştii şi cei care vor să meargă spre Rusia.

Traian Băsescu: Am început să dăm semnale împărţite. A fost un semnal neplăcut conferinţa pe care Leancă a făcut-o cu Ponta la Bucureşti şi punerea sub semnul întrebării a numărului de burse pe care le acordăm moldovenilor nu mi-a plăcut deloc.

Leancă poate să aibă orice părere, România are obligaţia să interconecteze cât poate de repede şi, pe banii ei, are obligaţia să mărească numărul de burse acordat tinerilor din R. Moldova. Părinţii lor au fost educaţi în URSS: antiromâni, iar tinerii care vin şi studiază în România se întorc altfel acasă. Acordarea cetăţeniei, de asemenea, trebuie accelerată, pentru că ruşii şi-au făcut o doctrină din a-şi apăra minoritarii sau suporterii.  Politica pe care am avut-o până acum îi ajută să redescopere România.

R. Ştefureac: O completare, apropo de R. Moldova, de ce în condiţiile în care populaţia României are sentimente pozitive faţă de R. Moldova, la nivelul clasei politice vedem diferenţe de opinie?

T. Băsescu: Nu cred că este normal ca în proiectele naţionale să avem puncte de vedere diferite. Eu nu voi mai insista pe ideea proiectului naţional al unirii, nu are suport în clasa politică, dar nici nu îi voi ierta vreodată pe cei care-şi asumă slugărnicia faţă de Moscova.

Eu sunt un om care nu este antirus, nicidecum, şi aş vrea o relaţie foarte bună cu Fed. Rusă, dar relaţiile bune pot fi doar cât timp interesele ambelor părţi sunt respectate. Mă uitam la ideologul Kremlinului, care ne propunea unirea României cu R. Moldova în Uniunea Eurasiatică. Românii nu au avut niciodată ochii oblici.Astfel de scenarii, tolerate, aspiraţii pe care nu ai curaj să le mărturiseşti, nu ne fac bine. De ce poporul român nu are dreptul să îşi facă cunoscute aspiraţiile?

Moldova are o problemă teritorială - cu Transnistria. Niciodată, după experienţa Cipru, UE nu va mai primi o ţară cu probleme de teritoriu. Asta a făcut ca şi accesul Georgiei către NATO  să fie pus la frigider ca proiect, va face ca şi Ucraina să aibă probleme, asta face ca şi Moldova să nu fi primit o perspectivă europeană.  Sunt realităţi de care trebuie să ţinem cont.

Dan Marinescu: Ce spuneţi despre preşedintele rus, Vladimir Putin? Aţi avut ocazia să-l întâlniţi.

T. Băsescu: E un om puternic, care nu va ezita niciodată să apere interesele Fed. Ruse şi care în mod categoric are ca obiectiv restabilirea URSS, într-o formă sau alta.  Unde merge cu vorba bună, va fi cu vorba bună, unde nu merge cu vorba bună, va fi cu tancurile.

Despre declaraţia Angelei Merkel cu privire la Putin, conform căreia, liderul de la Kremlin şi-a pierdut minţile:  Am văzut scurgerea de informaţie, nu era din sursă directă, de la cancelar, ci de la un funcţionar, o speculaţie. Eu îl apreciez pe Putin ca şef de stat. Nu metodele, dar este clar că Putin a reuşit să îi facă pe ruşi să viseze din nou la puterea pe care Fed. Rusă a avut-o. Putin îşi face treaba excelent.

Dan Marinescu: Ce argumente l-ar putea întoarce din drum?

T. Băsescu: Trebuie aplicate sancţiuni economice, vulnerabilitatea Rusiei este faptul că e o ca mare pompă de benzină - alimentezi cu gaze, ţiţei, resurse naturale formidabile pe care le are şi de care Europa depinde în proporţie de 25-30%. Marea întrebare este dacă se va vrea politic o aplicare până la capăt a sancţiunilor împotriva Fed. Ruse, şi noi vom susţine acest lucru la următorul Consiliu, la Bruxelles.

Îmbucurător este faptul că Germania a declarat deja că nu e dependentă de gaze din Fed. Rusă. Problema e cu alte state, dacă vor reuşi să reziste şi cea mai mare problemă o creează chiar Ucraina. Imaginaţi-vă o Ucraină nealimentată cu gaze de Fed. Rusă.

 Despre independenţa energetică a României:

image

 Dacă ne luăm după consumurile energetice de anul trecut, e clar că România are o capacitate energetică mai mare decât propriile ei nevoi. Investiţiile în energie eoliană au fost extrem de eficiente. Noi putem să ne derulăm activitatea normal fără importuri de gaze din Fed. Rusă.

 Săptămâna trecută am întâlnit şi directorul pentru Europa al Chevron, şi vicepreşedintele Exxon, ambele companii sunt determinate să valorifice licenţele primite de la stat. Trebuie să găsim formule să clarificăm relaţia populaţie-gaze de şist. E necesar, un astfel de proiect se dezvoltă numai în condiţiile în care există înţelegere între comunităţile locale şi cel care a primit licenţele. Pe de altă parte, România nu poate privi numai la ea.

Dacă vrem să dăm o şansă Moldovei să continue drumul spre Vest, trebuie să-i substituim nevoile de aprovizionare. Din acest punct de vedere, zona în care se fac acum cercetări, în care se fac prospecţiuni pentru gaze de şist este ideală pentru a aproviziona piaţa R. Moldova. Nu ne putem amăgi că am tras o conductă, trebuie să putem furniza R. Moldova circa 3-4 miliarde metri cubi pe an.

 În Polonia, deja este foarte aproape momentul în care începe exploatarea, la fel şi în M. Britanie. CE a avut o poziţie destul de deschisă pentru acest tip de aprovizionare şi aici discutăm despre alternativa de a rămâne în continuare dependenţi de un stat care nu îşi respectă cuvântul, care poate crea surprize oricând, trebuie să scăpăm de acest levier prin care Rusia face presiuni împotriva poziţiilor UE.

Deocamdată, nu s-a inventat altceva, decât gaze prin resurse proprii. Va trebui însă rezolvată problema, convingându-i pe cetăţeni că se aplică tehnologii cu grad minim de risc şi poate fi găsită şi formula în care comunităţile pe teritoriul cărora se produce exploatarea să beneficieze un procent din vânzarea acelor  gaze. Ungaria e într-un mare deficit energetic, Bulgaria, Polonia, deşi Polonia a luat-o înainte cu gazele de şist. Avem Ungaria şi Bulgaria, ţări vecine, avem resurse în M. Neagră, în gazele de şist.

Despre autonomia Ţinutului Secuiesc:

D. Marinescu: Aţi pomenit Ungaria. L-aş cita pe Laszlo Tokes, care a spus în PE că situaţia din Harghita şi Covasna e similară cu cea din Crimeea. E un pericol real de creştere a extremismului maghiar în Transilvania?

Traian Băsescu: Guvernul Orban are o relaţie bună cu Moscova, plecând de la dependenţa energetică. Este ce vă spuneam, acel levier cu care Moscova face jocuri politice. Ţările dependente au tendinţa să nu fie de acord să lase populaţia fără gaze.

Revenind la noi, aş vrea să lămuresc public faptul că cel puţin la nivelul instituţiilor statului, nu am constatat  nicio corelare între Crimeea şi declaraţiile separatiste din zona secuiască. Nu e corelare nici între Crimeea şi declaraţiile lui Tokes sau ale parlamentarilor Jobbik, dar nu doar ale lor. Marea problemă e că aici se face un joc: nimeni nu defineşte autonomia pe care o vor liderii politici din Ţinutul Secuiesc.

image

Dacă vorbim de autonomie administrativă, ce autonomie mai mare decât ce au acum? Consiliile locale pot face orice cu resursele financiare. Judeţele Covasna şi Harghita produc mult mai puţini bani decât ce consumă. Ele primesc din redistribuire.  Primesc bani cu care funcţionează şcoli, spitale, administraţia locală, proiectele care se dezvoltă. Deci ceea ce produc cele două judeţe nu le acoperă cheltuielile, chiar dacă ar rămâne 100% banii acolo. Nu ar putea să ţină nici măcar şase luni şcolile, spitalele. Nu văd o legătură, dar momentul în care aceste declaraţii au fost făcute este prost.

Eu vă pot spune, ca om care ştie bine oamenii din Covasna şi Harghita, sunt oameni care vor să trăiască bine în România, nu au ideea să se separe. Ce mi-ar plăcea, însă, cei care aud, în mod deosebit, administraţiile locale, să văd că au atitudine fair-play faţă de stat. Când flutură steagurile care îi reprezintă, să fie steagul românesc.

Ca cetăţean, nu m-ar deranja, cum nu m-a deranjat la mitingul PMP. Dacă aş vedea steaguri reprezentând legal zonele sau judeţul sau comuna alături de steagul românesc, nu m-ar deranja. Problema este când simbolurile României sunt dispreţuite. Atunci e o sfidare şi nu poţi să urăşti România atât de mult, să nu îi pui steagul alături de al tău, când exişti pe teritoriul acestei ţări.

R. Ştefureac: Tot în sondajul INSCOP, dacă am compara opiniile populaţiei, cei care au relaţii cu maghiari sunt mult mai toleranţi. Ce facem cu clasa politică, care depăşeşte limitele?

T. Băsescu: Anul acesta au fost poate cele mai liniştite manifestări. Ba chiar, alături de steagul Ungariei, al Ţinutului Secuiesc, a apărut cel al României. N mi-a plăcut însă reluarea de către cetăţeni maghiari a susţinerii organizării administrative a Ţinutului Secuiesc. Politicienii români care merg şi fac campanie în Spania, nu au spus niciodată că trebuie să fie autonomă Catalunia. Este o normă a decenţei. Eşti musafir, nu te amesteci în treburile de organizare administrativă a unui stat.

Sper că măsurile pe care le-a luat MAI vor fi un prim semnal că nu mai tolerăm astfel de discursuri. Nu vin alţii să ne spună ce avem de făcut, asta e deranjant şi nu aş vrea să fie ca abordările din trecut, dar nu e politicos şi nu e în practica europeană. Marele adevăr este că, pentru a face mai mult, ne trebuie mai multe resurse financiare. Se cunoaşte puţin ce face Guvernul pentru comunităţi, cât poate să facă. Să nu credeţi că Guvernul nu a avut preocupare pentru aceste minorităţi româneşti.

Despre politica internă:

Dan Marinescu: Aş vrea să discutăm şi de politică internă. E un an extrem de important, sunteţi pe final de mandat. Aţi putea juca rolul de analist. Cum vedeţi bătălia pentru Cotroceni? Credeţi că V. Ponta va candida?

T. Băsescu: Îmi e foarte greu să spun, am făcut pronosticul că nu se va rupe USL-ul şi nu a reuşit. Ce cred eu este că după europene, dreapta va desemna un singur candidat şi va merge cu el la prezidenţiale. Nici nu are importanţă numele celui care va candida din partea stângii: el va obţine între 35-40%.

R. Ştefureac: Punându-l şi pe Ponta din partea stângii, el pare a se situa pe primul loc. Constatăm că cea mai echilibrată finală este Ponta-Iohannis. În rest, el bate detaşat orice alt candidat.

T. Băsescu: Nu există încă un candidat al dreptei. Sper ca acest lucru să se întâmple repede după europene şi dacă dreapta va alege un candidat, matematic, stânga nu are cum să dea preşedinte. Nu are. Şi niciun sondaj nu m-a dat câştigător în 2004, în competiţia cu Năstase, iar după turul II, tot electoratul de dreapta s-a strâns în jurul meu. În 2009, a fost o coaliţie a tuturor partidelor, toate partidele împotriva mea şi totuşi, fiind exponentul dreptei, am câştigat. Când a fost la vot, majoritatea de centru-dreapta şi de dreapta a dat rezultatul pe care îl ştiţi.

Deocamdată avem două alegeri consecutive, 2004 şi 2009, care arată că oricine a fost candidat al dreptei, indiferent care au fost opţiunile liderilor, electoratul s-a dus spre centru-dreapta. Ce s-a întâmplat în 2004 şi a fost consolidat în 2009 ne arată deja o direcţie puternică a electoratului. În 2009, presiunea a fost enormă - toate partidele şi trusturile împotriva candidatului PDL, care eram eu. Dreapta are o problemă în desemnarea unui candidat, dar are şi stânga. Nu îmi aduc aminte de alegeri la care incertitudinea să fi fost atât de mare.

Dan Marinescu: Ce şanse îi daţi domnului Geoană să revină?

T. Băsescu: Nu îi dau nicio şansă, nici să fie lăsat de Ponta să candideze. Între timp, s-au produs multe lucruri. Cred că Geoană nu mai e de actualitate, dar Ponta se joacă acum şi cu Tăriceanu, cu Oprescu, îi lasă pe fiecare să se creadă preşedinţi, mai ales că Geoană a confirmat că se poate crede preşedinte timp de o noapte.

Despre rocada Băsescu-Stolojan la prezidenţiale:

Crin Antonescu este, ca politician, mai inteligent decât vrea lumea să creadă.  Iohannis e nealterat ca imagine, dar depinde după ce vii la centru cum evoluezi. Poţi să fii un primar extraordinar, aici însă viaţa e mai grea pentru liderii politici. Mulţi primari cu un prestigiu extraordinar pe plan local, Scripcaru sau Falcă, chiar primarul de la Iaşi, care e ales de atâtea mandate, aduşi la Bucureşti au probleme. Oprescu era cu nivelul de încredere mai mare ca al oricui şi a constatat că mai mult de trei procente nu poate lua.

Întrebările bloggerilor adevarul.ro

adevarul live  analist politic Oana Popescu FOTO David Muntean

Oana Popescu, blogger şi director general Focus: Vă pun o întrebare de  realpolitik, asta pentru că aţi semnalat miza securitară din zonă.Cum  consideraţi că poate România gestiona o eventuală unire cu R. Moldova?

T. Băsescu: România nu poate gestiona ce se întâmplă în R. Moldova. România nu poate să-şi asume unirea, singurul lucru pe care îl poate face este ca, premergător unor gesturi ale Fed. Ruse de tipul celor din Georgia, din 2008, sau din Crimeea, din 2014, este să spună: dragi români de peste Prut, aveţi o alternativă. România v-a oferit o alternativă.

Dacă se va întâmpla un conflict intern, Transnistria cu Chişinău şi peste noapte apare Rusia care vine să facă pace, dar se opreşte la Chişinău, România avea obligaţia să spună R. Moldova că are alternativă politică sigură. Cu asta, mai mult, România nu poate face.

Dacă vă gândiţi că România se poate implica militar în R. Moldova, e total greşit. Dacă vă gândiţi că putem avea o relaţie bună cu Fed. Rusă, iar vă înşelaţi. Priviţi în istorie puţin! Eu, ca şef de stat, am obligaţia să mă uit în istoria practicilor Fed. Ruse.

Din păcate, R. Moldova este o fostă republică în interiorul fostei URSS. Pentru mine este clar, deşi după declaraţia asta vă asigur că vor fi zeci de reacţii, că Republica Moldova nu este uitată de Putin într-un viitor scenariu. Moldovenii trebuie să-şi asume responsabilitatea faţă de viitorul lor. Eu mă duc la frontieră şi dau barierele deoparte.

Sunt cetăţeni ai R. Moldova de etnie rusă care cer cetăţenia română. Eu nu am o spaimă de cetăţeanul rus. Nu am o spaimă nici de politica Fed Ruse. Problema Moldovei este dacă ei vor să facă pasul spre România.Orice sondaj arată că peste 70% din români vor unirea.

Dacă faceţi acelaşi sondaj în R. Moldova, maximum 20% vor asta. Este însă responsabilitatea cetăţenilor din R. Moldova să spună da sau nu. Ei ar trebui să fie siguri că îşi pot atinge obiectivele.

Ion Petrescu, blogger şi analist militar: Conform declaraţiei dumneavoastră, integritatea şi apărarea R. Moldova sunt luate în calcul de NATO? 

Ion Petrescu FOTO David Muntean

T. Băsescu: Nu îmi aduc aminte declaraţia, NATO îşi asumă responsabilitatea faţă de statele membre. NATO nu şi-a asumat responsabilitatea securităţii Ucrainei sau a Georgiei.

 A fost o încercare a mai multor state, care au susţinut ca Georgia şi Ucraina să primească MAP-ul. Ar fi fost un pas important în intrarea ţărilor în programele de securitate ale NATO, dar au fost două mari puteri europene care s-au opus.

image

Sorin Bocancea, blogger şi analist politic:  Pe o scară de la 1 la 10, cum evaluaţi poziţia UE faţă de criza din Ucraina?

   

T. Băsescu: I-aş pune 10, pentru că atât poate. UE nu avea ce să facă mai mult.

, analist politic: La 3 septembrie 1991, Guvernul a emis o notă prin care a recunoscut independenţa R. Moldova, condiţia pe care o voia Guvernul era ca autorităţile moldovene să lucreze timp de câţiva ani pentru depăşirea consecinţelor pactului Ribentropp-Molotov. Ce credeţi?

image

T. Băsescu: Gazetăreşte, orice e posibil. Legal, România a recunoscut independenţa R. Moldova, suveranitatea acestui stat asupra întregului teritoriu, inclusiv Transnistria.

Recunoaşterea unui stat se face o dată, după care nu mai poţi să iei vorba înapoi. Atunci s-ar fi putut face multe. Nu s-au făcut, trenul trece o dată prin gară, dacă urci în el, bine, dacă nu, nu. Acum trebuie o construcţie mai îndelungată, atentă. România niciodată nu va fi un stat agresor. Nu ne putem aşeza în istorie un asemenea act.

Dan Marinescu: V-am întrebat de candidatul PMP. Remus a testat două nume, Emil Boc şi Elena Udrea.

T. Băsescu: Elena Udrea poate să-l bată pe Victor Ponta fizic dacă e nevoie. În alegeri, nu-mi dau seama. Are calităţi de om politic valoroase, cred că se va confirma, va fi un om politic care va avea ceva de spus.

R. Ştefureac: Referitor la încrederea în dumneavoastră, am făcut o analiză pe regiuni. Pe banda de Vest a ţării, fără Transilvania, staţi foarte bine - peste 30%. În schimb, în banda de Est, rezultatele nu mai sunt atât de bune. Cum explicaţi această diferenţiere?

Asta arată modul cum e percepută atitudinea mea publică în Vestul ţării faţă de Est. E clar că în Vest e o altă abordare, influenţele sunt altele.E clar că populaţia din Vest e mai mult influenţată de abordarea UE. Aici este un proces de educaţie pe care trebuie să-l facem.

R. Ştefureac: Opţiunile de încredere în Transilvania sunt mai apropiate de Moldova.

T. Băsescu: În condiţiile în care am avut acelaşi discurs, care s-a auzit peste tot în mod egal.

Despre PMP:

Dan Marinescu: Tot conform sondajelor INSCOP, PMP a crescut spectaculos. Creşterea s-a produs după trecerea Elenei Udrea.

T. Băsescu: Ştiu şi o a treia casă de sondaje care a confirmat aceleaşi cifre, deja cred că trece de 10% încredere. Aici este o rupere de electorat, de electoratul PDL. E adevărat, până la Elena Udrea, PMP era de 3-4% în sondaje. După ce a venit Udrea, a credibilizat ceea ce eu spuneam, că trebuie creat ceva care să continue procesele de reformă. Trebuie continuat, reforma Sănătăţii s-a proptit într-o lună de ianuarie. S-a oprit în stradă, populaţia a fost împotrivă.

Cel mai important este că mai trebuie făcute nişte lucruri. Vedeţi scandalul cu evaziunea fiscală la carne de porc. Anul trecut a fost la carne de pui. În 2011, am sesizat că trebuie să încadrăm evaziunea fiscală la riscuri de siguranţă naţională. Faptul că nu se duc banii la bugetul de stat te face să nu poţi finanţa sănătatea, educaţia.

 ANAF, suprapolitizat, nu -şi face treaba. Ce se întâmplă la instituţiile astea? Se pun oameni cu obligaţii politice şi drama se continuă la nivelul judeţelor, unde tot clienţi politici şi la OPC, la ANSVSA. Trebuie făcut ce am făcut eu cu SRI şi SIE, nu am mai permis implicarea politicului.  Partea de reformă a statului e rămasă în urmă. Apoi nu ai decât să faci cu economia ce vrei. Dacă ai instituţiile de inspecţie şi control funcţionale, toate trebuie să funcţioneze depolitizat.

 Eu îmi pun nădejdea în PMP, sunt oameni care ştiu cum ar trebui să arate statul şi este un partid în care oamenii au cam 40 de ani, nu sunt nici din FSN, nici dintre comunişti, dar nici fără experienţă de viaţă. Am vrut ca PMP să fie un partid care să concureze pentru guvernare în 2016.

Despre candidatura Elenei Udrea la prezidenţiale: Hai să mai vedem după europene! Ar fi un opozant necruţător. Dacă ar avea şi şanse, asta nu mai ştiu.

 Despre miniştrii tineri din Guvernul Ponta III:

Aceeaşi încercare a fost cu Guvernul Ungureanu. Să sperăm că va avea suportul partidelor de centru-stânga, pentru ca formula să aibă o activitate mai îndelungată. Sper ca susţinerea să fie solidă, pentru ca tinerii aceştia să-şi arate valoarea.  Ponta trebuia să aibă mai mult tact în relaţia cu baronii partidului, sper să reuşească de acum înainte. Am avea nevoie ca un Guvern cu mulţi tineri să reuşească.

Despre posibila graţiere a lui Becali:

Să fiu clar, la întrebarea unui ziarist nu poţi să răspunzi decât aşa: mă gândesc serios şi la Becali, şi la alţii. Să nu credeţi că doar baronii fotbalului cer graţierea, sunt doar mai zgomotoşi, pentru că au bani. Vă asigur că mă uit cu multă atenţie la cererile de graţiere.  Mă gândesc serios la orice cerere de graţiere, cer date şi judec impactul. În ce-l priveşte pe Becali, nu voi ţine cont de impactul electoral. Am văzut abordarea asta. Eu nu mai candidez şi PMP nu are nevoie de voturi câştigate astfel. Nu-mi voi abandona principiile de dragul voturilor.

Citeşte mai multe declaraţii făcute de preşedintele Traian Băsescu la Adevărul Live: 

Traian Băsescu: „Dacă Rusia atacă militar Republica Moldova, România nu va interveni în niciun caz“   Preşedintele de la Bucureşti a declarat la Adevărul Live că România „nu va face nimic în sens militar“, dacă Rusia va ocupa sau va deschide operaţiuni militare în Republica Moldova, precizând că „România nu va fi niciodată un stat agresor“.

Băsescu: Nu va fi război nici în regiunea Mării Negre, nici în Ucraina Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la „Adevărul Live“ că nu va fi război nici în regiunea Mării Negre, nici în Ucraina, iar România nu se află într-un pericol iminent.

Băsescu: Marea întrebare este dacă se vor aplica sancţiuni economice Rusiei. România va susţine această măsură  Traian Băsescu este de părere că, în acest moment, marea întrebare este dacă se va vrea politic o aplicare până la capăt a sancţiunilor împotriva Rusiei, subliniind că România va susţine acest lucru la următorul Consiliu de la Bruxelles.

   

Băsescu: Elena Udrea poate să-l bată pe Victor Ponta fizic, dacă e nevoie Traian Băsescu a afirmat, luni, la Adevărul Live, în contextul unei întrebări privind candidaţii pentru prezidenţiale, că Elena Udrea poate să-l bată pe Victor Ponta şi fizic dacă e nevoie.

Traian Băsescu despre cererea de graţiere a lui Gigi Becali Invitat la Adevărul Live, preşedintele României, Traian Băsescu a discutat cu redactorul-şef Dan Marinescu despre un subiect „aprins“ în fotbalul românesc: graţierea lui Gigi Becali.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite