Traian Băsescu îşi acoperă afacerile prin dezinformări

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Despre traficul de influenţă exercitat de către Traian Băsescu în favoarea directorului băncii care i-a acordat credit fiicei sale nu se pomeneşte nimic
Despre traficul de influenţă exercitat de către Traian Băsescu în favoarea directorului băncii care i-a acordat credit fiicei sale nu se pomeneşte nimic

Scandalul terenului din comuna Nana cumpărat de către fiica preşedintelui a ajuns în aceste zile în faza dezinformărilor. Pus la zid de către informaţiile apărute în mass-media, într-o afacere care duhneşte de la o poştă a trafic de influenţă, Traian Băsescu recurge la singura armă care i-a mai rămas pentru a se apăra: minciuna.

Prima ţintă a preşedintelui este CEC Bank, instituţia care i-a acordat Ioanei Băsescu creditul ipotecar în valoare de 4,6 milioane de lei. Conform informaţiilor lansate de către o serie de politicieni apropiaţi Palatului Cotroceni şi preluate cu obedienţă de către presa cotrocenistă, Consiliul Director al instituţiei, care a aprobat creditul în discuţie, ar fi format inclusiv din oameni numiţi din USL.

Rolul acestei dezinformări este acela de a încerca o redistribuire a culpabilităţii pentru acordarea unui credit în condiţii mai multe decât suspecte. Ba chiar, există unele voci care încearcă să susţină că USL i-ar fi întins un fel de capcană preşedintelui, girând prin oamenii pe care i-ar avea în Consiliul Director al CEC Bank acordarea respectivului împrumut, pentru a-l folosi ulterior ca armă politică.

Numai că, în realitate, USL nu a avut niciun amestec în numirea majorităţii membrilor care fac parte din conducerea CEC.

La acea vreme, nicio numire în funcţie într-o instituţie aflată sub controlul statului, oricât ar fi fost ea de neimportantă, nu era făcută fără voie de la împărăţie, adică fără girul PDL şi al lui Traian Băsescu. Cu atât mai mult, regula s-a aplicat în cazul CEC-ului, instalarea noului Consiliu Director fiind atent urmărită de către ministrul democrat-liberal de la acea vreme al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, şi, desigur, supervizată din umbră de către Traian Băsescu, care s-a asigurat astfel că în conducerea instituţiei se vor afla numai oameni aleşi ”pe sprânceană”, gata să execute ordinul prezidenţial.

Iar servilismul acestora a ieşit la iveală în cazul creditului solicitat de Ioana Băsescu. Fata cea mare a preşedintelui a primit un credit fără să prezinte toate garanţiile solicitate în asemenea cazuri. Ne referim aici în primul rând la lipsa gajurilor imobiliare suplimentare, aşa cum solicită chiar regulamentul CEC-ului.

În plus, nu se poate să nu remarcăm termenul extrem de scurt în care a fost acordat acest credit. Orice român care a trecut prin experienţa solicitării unui credit imobiliar, ştie că asemenea proceduri durează, în unele cazuri, şi luni de zile.

Pentru Ioana Băsescu însă, decizia acordării creditului a fost luată într-o singură săptămână. Deşi era firesc ca banca să evalueze cu maximum de atenţie solicitarea, în condiţiile în care era în discuţie o sumă atât de mare, fata cea mare a preşedintelui a depus actele pe 30 august 2013, pentru ca pe 6 septembrie să îi fie aprobat creditul, iar pe 9 septembrie să semneze contractul de creditare.

O altă dezinformare lansată de la Palatul Cotroceni în legătură cu tranzacţia imobiliară a fiicei preşedintelui de la Nana este aceea că, chipurile, Ioana Băsescu ar fi făcut nici mai mult nici mai puţin decât un serviciu României, ale cărei terenuri agricole s-ar afla în pericol de a fi cumpărate de ... chinezi.  Informaţia a fost adusă în discuţie de către consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu, care a afirmat:  ”Sunt fericit că l-a cumpărat, că altfel îl luau chinezii. Ioana Băsescu ne-a salvat ţara de chinezi".

Numai că, declaraţia lui Adrian Rădulescu, care face trimitere către faimosul argument ”nu ne vindem ţara”, atât de îndrăgit pe la începutul anilor ’90, se bazează pe o informaţie complet falsă. Achiziţionarea terenurilor agricole de către persoanele care nu au cetăţenia română va fi permisă întradevăr începând cu 1 ianuarie. Proiectul de lege pe care cabinetul îl elaborează în acest sens nu se referă însă decât la cetăţenii din statele Uniunii Europene şi nicidecum la cetăţeni chinezi. Mai mult, coproprietarii persoane fizice, arendaşii, vecinii persoane fizice şi tinerii cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol vor avea drept de preempţiune asupra terenurilor respective.

În acelaşi timp, o serie de politicieni şi jurnalişti aflaţi în siajul Cotroceniului se străduie să ne convingă că nu ar fi fost nimic în neregulă cu telefonul dat de preşedinte ministrului Chiţoiu, prin care Traian Băsescu îi solicita să nu îl schimbe din funcţie pe directorul CEC Bank. Lăsând la o parte că prin acest telefon preşedintele îşi depăşea în mod evident atribuţiile constituţionale, această teză este combătută chiar de către DNA.

Astfel, într-un scandal recent de corupţie, fostul prefect de la Galaţi, Cătălin Emanoil Bocăneanu, a fost acuzat de către procurorii anticorupţie de trafic de influenţă pentru că ar fi intervenit în favoarea unuia dintre candidaţii la funcţia de inspector şef al ISU Galaţi. Adică exact ceea ce a făcut şi Traian Băsescu prin telefonul pe care i l-a dat lui Chiţoiu. Doar că în acest caz, există evidenţi factori agravanţi, în condiţiile în care discutăm despre funcţii mult superioare celor invocate în cazul de la Galaţi.

Cu toate acestea, despre traficul de influenţă exercitat de către Traian Băsescu în favoarea directorului băncii care i-a acordat credit fiicei sale nu se pomeneşte nimic în presa cotrocenistă, în timp ce DNA-ul se face, discret, că nu vede din pricina gardului Cotroceniului. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite