Traian Băsescu şi-a însuşit discursul PSD anti-Justiţie
0
Fostul preşedinte a lansat un atac dur la adresa procurorilor, s-a arătat total împotriva arestărilor preventive şi a bagatelizat activitatea Laurei Codruţa Kovesi din fruntea DNA. Discursul etalat de Traian Băsescu este o copie neaşteptată a mesajului anti-Justiţie cu care ne-a obişnuit PSD.
Traian Băsescu a avut nevoie de numai un interviu pentru a-şi contrazice 10 ani de mandat prezidenţial. Fostul şef al statului i-a tras de urechi pe procurori, a ţinut să le amintească personajelor-cheie din lupta anti-corupţie că el i-a făcut oameni, mai pe scurt, s-a întors împotriva sistemului judiciar, pe care ani de-a rândul l-a lăudat.
Practic, în interviul de la B1TV, vechiul Traian Băsescu, fostul preşedinte, a devoalat un anti-Băsescu, un personaj de tip nou, care seamănă foarte mult, cel puţin la nivel discursiv, cu politicienii PSD. De ce n-a vorbit Traian Băsescu despre problemele Justiţiei cât timp a fost la Cotroceni şi a făcut-o abia acum? Răspunsul oferit de fostul şef al statului este scurt, este, mai degrabă, o virgulă pusă după 10 ani de mandat.
„Sunt probleme cu lupta anticorupţie, dar eu aveam calitatea de şef al statului. Acum, însă, am obligaţia să spun ce cred că mai e de făcut. După 10 ani de lucru cu ele (n.r.- instituţiile din sistemul judiciar), nu m-aţi auzit să spun că sunt perfecte. Justiţia are o groază de probleme. E o listă lungă de probleme“, a început fostul şef al statului dojana.
Imediat, s-a ajuns la punctul culminant. Traian Băsescu a criticat măsura arestului preventiv, folosind câţiva termeni extrem de sugestivi: exces, presiune, cortegiu. „Văd nişte excese cu arestările preventive. Unui om, procurorul îi pune cătuşele în urma unui denunţ. Atenţie, în timpul mandatului meu, denunţurile au fost puţine , în rest, procurorii munceau la dosar şi cred că mai făceau un lucru: puneau în dosar şi elementele favorabile celui pe care îl acuzau“, a spus Băsescu. Indirect, fostul şef al statului a criticat noul Cod Penal, care este ceva mai permisiv cu măsura arestului preventiv şi care a fost criticat vehement de liderii PSD.
„Codul Penal este foarte prost. Abuzul în serviciu a devenit la ordinea zilei. Orice decizie ai lua te duce la abuz în serviciu“, reclama Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei. „Să întelegem că s-a greşit cu acel Cod Penal asumat de domnul Predoiu, iar juriştii noştri să vină cu propuneri prin care să schimbe, fără jenă că vor ţipa unele ambasade sau vor ţipa unii deontologi apropiaţi de fosta putere“, a spus şi senatorul PSD Georgică Severin, ca un argument pentru încercarea mârşavă a social-democraţilor de a modifica noul Cod Penal.
„Justiţie sub presiune“
Traian Băsescu a vorbit pe îndelete despre măsura reţinerii, dar i-a găsit o abordare nouă: arestul preventiv ca element de presiune. „E un tip de justiţie făcut sub o presiune formidabilă. Omul respectiv e primit cu un cortegiu de presă, presa ştie de ce este chemat. Pregătirea reţinerii se face prin mijloace necinstite. Un alt element de presiune – se duce la arestare, dar până atunci, din dosar, delaţiunile sunt distribuite întregii prese. Cine a creat isteria în opinia publică? Procurorii, care dau din dosare. E necinstit să faci aşa ceva unui om încă liber “, a adăugat Traian Băsescu.
În chestiunea cătuşelor la mâini, Traian Băsescu se întâlneşte în teorie chiar şi cu preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, omul care i-a fost aliat politic, dar mai ales rival. „Nu ne jucăm cu libertatea oamenilor. Senatul nu este fabrică de trimis la eşafod, ca să fie bine înţeleasă chestiunea“, a spus Tăriceanu, când procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Dan Şova.
Dacă ar fi să rezumăm interviul lui Traian Băsescu de la B1TV chiar prin vorbele sale, fraza următoare este cea mai grăitoare. „Sunt excese ale procurorilor cu arestările preventive. Nu exclud condamnări nedrepte. Niciodată pe vremea mea nu s-a acţionat cu sălbăticie, procurorii să-şi pună scalpuri la cingătoare“.
„Atenţie! Eu nu vorbesc de Elena Udrea“
În urmă cu câteva luni, dar cu eticheta de preşedinte pe birou, Traian Băsescu avea o cu totul altă părere despre cei care încalcă legea. „Pot să vă spun că am o singură boală, am boală pe hoţi şi asta nu se tratează“, avertiza Băsescu în octombrie 2014. Între timp, boala s-a mai ameliorat. „Un om care a fost arestat are pe cap procurorul DNA, SRI, Curtea de Conturi, presa. Nu are nicio şansă. Denunţul a dobândit valoare de probă aproape. E aproape probă. Or, eu nu pentru tipul acesta de justiţie am luptat şi nu s-a întâmplat. Nu am explicaţii de ce se procedează aşa. Omul dus la arestare e ca o muscă care are toată greutatea instituţiilor statului pe ea. Când îl trimiţi în arest pentru 30 de zile, îl lipseşti pe cel acuzat de şansa de a se apăra. Într-un fel se apără un om într-o libertate relativă şi altfel se poate apăra unul care e băgat la beci. Atenţie!, eu nu vorbesc de Elena Udrea“, a spus, preventiv, Traian Băsescu, deşi vorbele sale se mulează perfect pe cazul Elena Udrea iar supărarea lui pe justiţie coincide cu apariţia problemelor fostei consiliere a lui Bpsescu cu Justiţia.
Cât priveşte măsura arestului preventiv, Traian Băsescu se întâlneşte de la distanţă cu premierul Victor Ponta, omul cu care a coabitat vreme de doi ani. „Indiferent de votul de azi al Parlamentului, toţi cei trei parlamentari în cauză pot fi trimişi de procurori în faţa judecătorilor (în libertate sau în stare de arest) pentru a se stabili dacă sunt vinovaţi sau nu!“, a scris premierul pe Facebook, cu câteva minute înainte de votul pentru Dan Şova, Darius Vâlcov şi Teodor Niculescu, pentru care DNA ceruse arestare preventivă. Până la urmă, Şova a fost singurul care a scăpat. Pe final, Traian Băsescu a venit cu o sugestie: „ Le recomand tuturor celor care consideră că au fost arestaţi abuziv să se adreseze CEDO. Acest proces de guantanamizare trebuie să înceteze“.
Pot să vă spun că am o singură boală, am boală pe hoţi şi asta nu se tratează Traian Băsescu , octombrie 2014 Sunt excese ale procurorilor cu arestările preventive. Nu exclud condamnări nedrepte Traian Băsescu, aprilie 2015
Livia Stanciu reacţionează
Fostul şef al statului crede că puterea procurorilor stă în mâna a două personaje: Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, şi Livia Stanciu, preşedinta Curţii Supreme. „Eu cred că este şi o pasiune a şefilor pe care i-am lăsat eu să arate un zel extraordinar ca să mai ia un mandat. Nu vreau să atac justiţia, nu vreau să compromit ce s-a făcut în timpul meu, pentru că eu am găsit o justiţie în care politicienii erau călare pe justiţie “, a spus fostul şef al statului.
Preşedinta Curţii Supreme Livia Stanciu, a răspuns atacurilor fostului şef al statului Traian Băsescu, spunând că acestea fac ca România să piardă credibilitate şi că „foarte rar“ ea s-ar putea lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni. „Aceste atacuri nu fac altceva decât să ne descalifice ca ţară, să ne facă să pierdem din ce în ce mai mult în credibilitate ca ţară din partea altor state şi cred că la acest lucru ar trebui să se gândească toţi cei care, indiferent că vorbim de oameni politici sau cei care, într-o formă sau alta, îşi exprimă puncte de vedere, uneori de-a dreptul iresponsabile cu privire la activitatea magistraţilor. Foarte rar, şi cred că veţi vedea, m-aş lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni vizavi de activitatea pe care o desfăşoară judecătoarea Livia Stanciu”, a spus preşedintele ICCJ.
„De silă“
Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost întrebat de jurnalistul Ion Cristoiu, într-un interviu la B1TV, dacă i-a sunat, vreodată, cu o problemă oarecare, după ce a plecat de la Cotroceni, pe Codruţa Kovesi, Livia Stanciu sau Florian Coldea. „Nu“, a răspuns, scurt, Băsescu. „De ce nu.? Mă luaţi de fraier?“, a insistat, amical, Ion Cristoiu. „Pot să vă spun că din silă. Le-am văzut şi alte feţe la toţi trei. Ei sunt artizanii acestui mod de a face Justiţie“, a comentat, după o clipă de tăcere, Traian Băsescu. Ion Cristoiu a plusat şi l-a întrebat dacă, totuşi, a sunat-o vreodată, direct, pe Laura Codruţa Kovesi. „Niciodată. Am sunat o singură dată la Cabinetul doamnei Kovesi şi i-am cerut secretarei numărul de telefon al unui procuror care a lucrat în dosarul Flota. Trebuia să-mi prelungesc autorizaţia de port-armă“, a spus Traian Băsescu. „Doar la Coldea am lăsat mesaj să mă sune, pentru că nu era în unitate. Găsisem la mine nişte documente secrete care nu s-au predat“, a rememorat Băsescu. „Dar ei, Kovesi, Coldea, v-au sunat?“, a mai întrebat Ion Cristoiu. „Niciodată nu m-a sunat niciunul dintre ei“, a încheiat fostul preşedinte.
Justiţia, ţinta preferată de atacurile politicienilor
Discursurile împotriva activităţii Justiţiei au existat dintotdeauna, însă în ultimele luni, de când tot mai mulţi politicieni ajung încătuşaţi în arestul Poliţiei, acestea s-au intensificat. După ce timp de 10 ani a susţinut şi încurajat procurorii şi judecătorii să-şi facă anchetele fără a se lăsa influenţaţi de criticile aduse de politicieni, imediat de a dezbrăcat haina de preşedinte al României, Traian Băsescu a început să vadă cu alţi ochi activitatea magistraţilor.
Prima oară când s-a văzut asta a fost la începutul lunii martie când Procurorul General al României a anunţat că dosarul „Mineriadei” a fost redeschis. În aceeaşi seară, Traian Băsescu a postat o înregistrare video, din 2009, în care îi cerea Laurei Codruţei Kovesi, Procuror General la acea vreme, „o speranţă” că dosarele Mineriadei şi Revoluţiei vor fi soluţionate. Aceasta i-a răspuns că se va lucra cu celeritate la aceste dosare. ”Nu mă confundaţi cu un ziarist căruia îi faceţi o declaraţie”, i-a spus atunci Băsescu lui Kovesi.
Ulterior, pe 7 martie 2015, fostul preşedinte Traian Băsescu a acuzat că acţiunile justiţiei în dosarul Nana sunt politice. „Îmi pare rău pentru cele 127 familii din comună Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010. Pe fond, aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva mea”, a scris Traian Băsescu pe Facebook, după ce Tribunalul Călăraşi a menţinut sechestrul pe terenul Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte.
El a ţinut să precizeze că „nu exclude posibilitatea că în procesul de restituire să fi existat ilegalităţi”, adăugând că „asta va constata justiţia, iar cei care au încălcat legea vor răspunde”.„Sper că astfel de investigaţii să se facă în toată ţară, începând spre exemplu cu judeţele Vrancea şi Timiş. Ioana Băsescu a cumpărat de la o firma italiană cele 290,4 hectare de la Nana în octombrie 2013 în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bună credinţă. Oare de ce timp de trei ani cât timp firma italiană a deţinut proprietatea terenurilor nu s-a făcut nici o investigaţie?”, a mai scris Băsescu, pe pagina de socializare.
Elena Udrea, foc şi pară
După inculparea în dosarul „Gala Bute” şi în dosarul „Microsoft”, la începutul acestui an, fostul ministru Elena Udrea a lansat un val de critici la adresa DNA, dar şi a SRI, vorbind despre binomul „SRI-DNA”. În mai multe rânduri, Elena Udrea a criticat relaţia bună pe care adjunctul SRI, Florian Coldea, o are cu şefa DNA, Codruţa Kovesi, fapt care le-ar conferi prea multă putere. „Nu trebuie să dăm ţara pe mâna unuia care conduce România, într-o mână cu cătuşele, care sunt la Kovesi, şi în cealaltă mână cu secretele tuturor”, declara Udrea.
Seria de acuze la adresa magistraţilor a continuat. După ce a aflat că DNA a decis să nu îi reţină pe principalii săi denunţători din dosarul „Microsoft”, echipa de comunicare a Elenei Udrea a postat pe Facebook: „DNA-ul lui Kovesi lasă în libertate hoţii”.
Mai mult, după ce judecătorii i-au prelungit mandatul de arestare în dosarul „Gala Bute”, la sfârşitul lunii martie, Elena Udrea a afirmat că decizia este „o forţare tipică DNA”. „Este o forţare tipică DNA care susţine că fostul ministru trebuie să mai stea în arest până află ei dacă a luat sau nu geanta cu bani. Prezumţia de nevinovăţie a fost pierdută de mult pe traseu, la fel ca şi obligaţia legală de a aduna şi ţine cont şi de probele în favoarea celor pe care îi acuză”, posta aceasta pe Facebook. Într-o altă postare, Elena Udrea a scris că „în cazul «Gala Bute», procurorii îşi arată mai degrabă talentul de povestitori şi fabulişti decât cunoştinţele juridice. Când dovezile nu-i ajută, croşetează poveşti cu aţă albă”.
Tăriceanu şi „republica procurorilor”
Respingerea de către Senat a încuviinţării urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian a fost marcată de un atac al preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la adresa procurorilor DIICOT.
Pe 24 februarie 2015, Tăriceanu a justificat astfel votul din Senat în cazul lui Varujan Vosganian, acuzat în dosarul Romagaz: „Un vot pozitiv ar fi dus România mai aproape de o republică a procurorilor”.
Varujan Vosganian a scăpat de urmărirea penală după ce doar 56 de senatori au votat pentru solicitarea procurorilor DIICOT, în timp ce 71 au votat împotrivă şi cinci voturi au fost anulate.
Călin Popescu Tăriceanu a mai afirmat atunci că se încearca judecarea unui om nu pentru ce a făcut ca senator, ci pentru ce a făcut ca ministru. Astfel, un vot pozitiv ar însemna că orice ministru poate fi judecat dacă procurorii nu sunt de acord cu ce a făcut el în această calitate. Mai mult, Tăriceanu a emis un comunicat în care denunţa criticile preşedintelui Klaus Iohannis faţă de atitudinea parlamentarilor. „După votul din Senat, parteneriatul propus de Preşedinte pentru restabilirea încrederii s-a transformat într-o critică fără menajamente faţă de opinia exprimată de majoritatea senatorilor”, se arată în comunicat.
Victor Ponta şi „linşajul” procurorilor
Nici premierul Victor Ponta nu a ezitat să acuze influenţe politice în deciziile procurorilor legate de familia sa. După ce mama şi sora sa au fost audiate la DNA Ploieşti, la sfârşitul lunii februarie 2015, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, în care este cercetat cumnatul său Iulian Herţanu, premierul a ieşit la atac, pe Facebook.
”Este o mare suferinţă pentru mine să văd că sora şi mama mea sunt linşate mediatic doar ca să fiu eu lovit politic. Le iubesc şi o să le fiu alături toată viaţa aşa cum îmi sunt şi ele, şi aş vrea să am şi eu şi surorile mele tăria de caracter şi echilibrul pe care mama le-a dovedit în toţi cei 72 de ani ai ei!”, a scris Ponta pe Facebook.
Cum apără CSM independenţa justiţiei
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacţionat aproape la fiecare derapaj al politicienilor care au luat justiţia la ţintă. Astfel, Inspecţia Judiciară din cadrul CSM s-a sesizat în legătură cu declaraţiile Elenei Udrea, cele ale lui Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta, Kelemen Hunor sau Traian Băsescu. Cu toate acestea, apărarea independenţei sistemului judiciar rămâne doar la nivel declarativ câtă vreme CSM nu dispune de pârghiile legale pentru a-i trage la răspundere pe cei care au afectat independenţa justiţiei. Singura măsură pe care o pot lua magistraţii în aceste cazuri este difuzarea în spaţiu public a unui comunicat. Astfel, magistraţii nu-i pot obliga pe politicieni să se abţină de la asemenea declaraţii sau, măcar, să le retracteze ulterior.
Citeşte şi:
Fostul preşedinte Traian Băsescu a vorbit, la B1 TV, despre relaţia României cu Republica Moldova, despre parcursul european al moldovenilor, dar şi despre justiţia din România.
Premierul Victor Ponta aşteaptă ca fostul preşedinte Traian Băsescu să fie chemat în faţa procurorilor pentru a răspunde politic şi penal „pentru toate relele făcute“.
Se încarcă comentariile...
