Traian Băsescu: România este o ţară care va fi apărată în orice scenariu în care ar fi atacată
0
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, duminică, la Palatul Cotroceni, despre implicaţiile summitului NATO, găzduit joi şi vineri la Newport în Ţara Galilor, asupra României, dar şi despre importanţa strategică a ţării nostre în regiune.
Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:
Aşa cum am promis la încheierea Summitului NATO, vreau să revin cu unele elemente ale acestui Summit de interes pentru România, în condiţiile în care la conferinţa de presă din data de cinci am axat informaţia strict pe ceea ce este extrem de important pentru noi şi, de fapt, zonele în care contribuţia noastră la documentele Summitului a fost importantă.
Aş relua cuvintele cu care am început conferinţa de presă de la Newport, şi anume: acest Summit a confirmat solidaritatea, dar şi soliditatea alianţei şi s-a dat ferm mesajul că securitatea şi, implicit, libertatea, prosperitatea nu sunt gratuite. Costă bani prin nevoia de a avea armate performante gata să apere democraţiile. La Summit s-au adoptat 20 de documente din care cinci sunt publice, alte 15 sunt clasificate şi reflectă elemente pe care le găsiţi în declaraţii. Nu este niciun document clasificat care să nu fie reflectat într-un mod decent, spun eu, în conţinutul declaraţiei, dar nu se intră în detaliile tehnice, militare.
Aş vrea să înţelegem unde am fost înainte de Summit şi unde suntem după. Toţi avem harta Europei în minte, mai ales flancul estic al Alianţei. De pe tot flancul estic erau Polonia şi ţările baltice care aveau un plan de contingenţă, deci partea de nord a flancului estic. Partea de sud a flancului estic este reprezentată de estic, avea de asemenea un plan de contingenţă, în cazul în care Turcia ar fi fost atacată.
România şi Bulgaria nu aveau un astfel de plan, erau considerate în afara riscurilor de a fi atacate militar. Modificarea este că şi România are după acest Summit un plan de acţiune în cazul în care este atacată, în condiţiile în care militarii de la NATO, sub comanda Comandatului Forţelor NATO în Europa au elaborat scenariile în cazul în care securitatea României ar fi afectată. Planul de acţiune dă soluţiile pentru a apăra România alături de propriile ei forţe armate. Asta e marea deosebire dintre starea României dinainte de Summitul NATO, respectiv după. România este o ţară care va fi apărată în orice scenariu în care ar fi atacată. În baza deciziilor Summitului, structurile militare NATO şi cele naţionale trebuie să elaboreze disponibilităţile de forţe în NATO pentru ca România să fie apărată.
Ce vreau să înţelegeţi, ca să dăm valoarea corectă cuvântului solidaritate. NATO nu are un buget la Bruxelles pe care îl distribuie ţărilor, ci statele care vor trebui să contribuie pentru protejarea prin forţe navale, forţe aeriene, forţe terestre ale NATO vor scoate bani din buzunar pentru securitatea României. La fel cum costurile pe care le-am avut în Afganistan, cu trupele noastre au fost unele pe care ni le-am suportat. În NATO, când se pune problema apărării, toate aceste state plătesc din buzunarul lor operaţiunile. Toţi contribuabilii din statele NATO suportă costurile pentru securitatea României.
Care au fost argumentele noastre pentru elaborarea acestui plan? În primul rând, am subliniat lanţul de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre, fie că vorbim de Abhazia, de Nagorno Karabah, de Transnistria sau, acum, de Crimeea.Toate acestea sunt controlate de Federaţia Rusă şi pot fi activate, reîncălzite, unul câte unul sau toate odată, ceea ce ar genera o destabilizare consistentă în jurul Mării Negre.
În urma anexării Crimeei, flota de la Sevastopol se află la numai 160 de mile marine de coasta României şi trebuie să ţinem cont că în flota de la Sevastopol se află crucişătorul Moscova, una dintre cele mai echipate nave, sunt fregate, distrugătoare şi ale tipuri de nave care în şase ore pot fi pe coasta românească a Mării Negre.
În sfârşit, Ucraina. Evenimentele din Ucraina pentru noi au fost un argument formidabil că Federaţia Rusă poate derula acţiuni iraţionale. România totdeauna a considerat că relaţia regională e bazată pe respectarea Cartei ONU. Iată că se poate ieşi din această zonă care a garantat pacea în Europa, se poate acţiona iraţional şi te întrebi de ce să excluzi posibilitatea ca şi asupra ţării tale să se manifeste o putere de talia Rusiei. Nu sunt un adept al ideii că s-ar putea produce. În proporţie de 99,9%, o agresiune a Rusiei împotriva României nu se poate produce, dar rămâne un 0,01%. Ca şef de stat nu am dreptul să nu iau în considerare această criză de securitate şi să nu cer aliaţilor noştri să garantăm securitatea României şi împotriva iraţionalului. Acestea au fost argumentele care au dus la realizarea planurilor de contingenţă şi de acţiune care vizează tot flancul estic, inclusiv România.
Voi intra şi în ceea ce nu este o speculaţie, ci o analiză. În toate analizele rezulta pentru noi că planul pe termen mediu al lui Putin este să să ajungă la Dunăre cu controlul teritorial. Nu am utilizat-o ca argument, mulţi consideră că nu au capacitatea logistică. Ieri, unul dintre liderii teroriştilor din estul Ucrainei - unii îi spun separatist, eu îi spun terorist- a anunţat că obiectivul este să ajungă la frontiera cu România, pe braţul Chilia. Înseamnă că intuiţia noastră este confirmată de unul care, cu arma în mână, afectează integritatea teritorială a României.
Mai am declaraţii în câteva elemente importante. Nu aş lua integral ce am anunţat la Newport, m-aş duce şi în alte zone. În declaraţia Summitului, se precizează chiar la început că acest Summit a avut loc într-un moment crucial pentru securitatea euroatlantică. Nu e o expresie oarecare. Şefii de stat şi de guvern au înţeles efectele atacării Ucrainei, chiar în forma unui război hibrid.
Statul Islamic este o mişcare teroristă cu care ne putem trezi oricând în Europa. Mi-aduc aminte urechile fine din presa românească, analişti, ce zgâriaţi au fost când am spus că e vorba de o agresiune a Federaţiei Ruse. Summitul formulează clar: agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. E o provocare fundamentală. Declaraţia reafirmă fundamentele Alianţei, e un element foarte important. Summitul susţine sarcinile Alianţei: apărarea colectivă, managementul crizei şi securitatea prin cooperare.
Un document foarte important a fost planul de acţiune. NATO nu s-a limitat numai să constate riscurile majore la securitate, dar s-a prezentat şi un plan care face parte din documentele secrete şi care a fost adoptat. Prevede că se creşte nivelul capacităţii de reacţie a Alianţei, ceea ce înseamnă că până acum a existat o dimensiune a capacităţii de reacţie, iar acum s-a stabilit creşterea acesteia. Va creşte consistent.
Obiectivul Alianţei este un răspuns rapid la noile ameninţări de securitate şi trebuie să răspundă provocărilor Rusiei şi implicaţiilor strategice ale acestora. Şi pe teritoriul României va creşte numărul de militari ai forţelor NATO, pentru a pregăti o eventuală venire masivă ai militarilor altor state în situaţii de agresiune. Semnalul dat de Federaţia Rusă prin agresiunea la adresa Ucrainei a pus în alertă majoră statele membre NATO.
Mai mult, în interiorul acestei forţe de reacţie a Alianţei se va stabili o grupare multinaţională de forţe cu nivel de reacţie foarte rapid. Dincolo de faptul că, potrivit planului de acţiune, trebuie să existe capacităţi militare care să poată fi dislocate, se mai creează o capacitate de răspuns foarte rapidă formată din forţe terestre, aeriene, navale şi trupe speciale. Pentru aceasta, cum vedeţi în declaraţie, pe teritoriul statelor se vor amplasa elemente de infrastructură, echipamente militare, muniţie, provizii, în perioada imediat următoare.
Pe partea de sensibilitate majoră, legată de situaţia de la Marea Neagră, unde România nu are capacităţi suficiente, preşedintele Obama, în plin Summit, a spus că flota americană va asigura o prezenţă consistenă care să facă aplicaţii, exerciţii cu flota militară a României şi Bulgariei.
De la declaraţia dânsului s-a introdus prezenţă navală în Marea Neagră. E un lucru care, poate pentru nespecialişti, nu spune mare lucru. NATO va trece pentru frontiera sa de est la planificare avansată. Nu se va sta în scenarii, ci se vor preîntâmpina scenariile prin prezenţă militară. E un lucru extrem de important care arată seriozitatea pe care NATO, liderii politici o au când privesc la ce ar fi putut face Federaţia Rusă în Ucraina.
Pentru români, nu a fost ceva extraordinar, pe motiv că nu e la noi. Mai avem un argument, de la Doneţk la noi sunt 900 de kilometri, dar de la Sevastopol sunt maxim 6 ore pentru un crucişător. S-a rupt o regulă importantă care poate genera acţiuni iraţionale din partea Federaţiei Ruse.
În declaraţia Summitului s-a vorbit şi despre războiul-hibrid. E un război al omuleţilor verzi şi dacă urmăriţi filmul din Ucraina veţi vedea că a început întâi războiul mediatic, a urmat destabilizarea din interior şi abia apoi s-a ajuns la omuleţi verzi înarmaţi. Nu poţi să trimiţi omuleţi verzi care să tragă la Doneţk până când nu pregăteşti politic lucrurile. Omuleţii verzi generează destabilizare şi se ajunge ca războiul ascuns al Federaţiei Ruse să aibă succes. Acest lucru va mai fi analizat de NATO şi vom vedea cum îl tratează.
Se reia teza că Rusia creează instabilitate şi în Marea Neagră. Se vor sprijini ţările riverane pentru asigurarea securităţii. O ţară poate fi îngheţată, poate fi vulnerabilă la atacuri cibernetice. Se pune problema dacă un atac cibernetic generează activarea Articolului 5, dacă se pleacă la război în urma unui atac cibernetic.
Mai menţionez o dată satisfacţia pentru faptul că şi Republica Moldova va beneficia de două programe, unul de analiză a sistemului militar care să îi pună diagnosticul şi al doilea, care vizează aplicaţii cu armata R. Moldova.
Despre declaraţia preşedintelui ucrainean, că Bucureştiul ar putea fi ocupat de armata rusă
Am înţeles în ce situaţie este Poroşenko. Preşedintele Poroşenko e în situaţia în care a crezut că va putea lichida problema separatiştilor cu amata naţională a Ucrainei. A constatat că nu poate, a constatat că e nevoit să încheie încetare a focului care 'va degenera' într-un armistiţiu.A făcut o incursiune pe flancul estic, exact acela pentru care NATO, 28 de state îşi pun la un loc resursele militare.
Pe noi ne-ar costa dacă răspundem pozitiv solicitării NATO de a prelua paza aeroportului de la Kabul. Ne-ar costa circa 140 de milioane de lei pe an. Înseamnă trei zile de marş pentru o fregată americană.
Cât de pregătită e industria de apărare a României?
E pregătită să primească echipamente noi,problema este dacă bugetul de stat e pregătit să îi pună la dispoziţie resurse. Cel mai frică îmi e de omuleţii verzi de dinaintea omuleţilor verzi cu puşcă.
Se încarcă comentariile...
