Toate scenariile după mazilirea lui Toader. Ce arme au Iohannis şi Dragnea

Toate scenariile după
mazilirea lui Toader. Ce arme au Iohannis şi Dragnea

FOTO Inquam Photos

Preşedintele Klaus Iohannis îl poate refuza pe Eugen Nicolicea, propunerea PSD pentru Ministerul Justiţiei, sau poate trage de timp până la referendum. De partea cealaltă, Liviu Dragnea are un singur as în mânecă: schimbarea structurii Guvernului, tocmai pentru a-l obliga pe Iohannis să-l accepte pe Nicolicea.

Ştiri pe aceeaşi temă

PSD i-a retras sprijinul politic lui Tudorel Toader şi l-a propus pentru funcţia de ministru al Justiţiei pe deputatul Eugen Nicolicea, unul dintre dirijorii asaltului PSD la adresa statului de drept. Decizia se mută acum la Palatul Cotroceni, dar scenariile sunt multiple.

1. Premierul Viorica Dăncilă trimite la Cotroceni revocarea lui Tudorel Toader la pachet cu noua propunere - Eugen Nicolicea. Şeful statului ar putea trage de timp până la referendumul pe Justiţie din data de 26 mai. Nu ar fi prima dată când Iohannis tergiversează o numire în Guvernul PSD. Lia Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici au rămas recent în afara Executivului, lovindu-se de opoziţia lui Iohannis. Dacă referendumul va trece, Iohannis ar avea încă un motiv să-l refuze pe Eugen Nicolicea, politician care a terminat Facultatea de Drept la fără frecevenţă. În plus, şeful statului ar putea forţa PSD să vină cu o nouă propunere acceptabilă. „Dacă Iohannis va intra în jocul neconstituţional, ne vom întâlni în coaliţie şi vom lua o decizie“, a ameninţat Dragnea.

2. Tudorel Toader demisionează, iar Viorica Dăncilă trimite la Cotroceni mai întâi o propunere de interimar. Se repetă primul scenariu: Iohannis analizează „cu atenţie şi îngrijorare“ o vreme, apoi anunţă că va lua o decizie după referendum, căci poporul trebuie să se pronunţe pe tema Justiţiei. Fără semnătura preşedintelui, nu poate fi instalat un ministru interimar. Teoretic, Guvernul poate sesiza CCR invocând faptul că refuzul preşedintelui generează un conflict juridic de natură constituţională. Însă până la o eventuală decizie a CCR, trece referendumul, deci sesizarea n-ar mai avea miză. Pe de altă parte, Toader a anunţat că nu are de gând să plece de bună-voie. „Voi fi ministru până când în Monitorul Oficial apare un nou ministru“, a spus Toader.

3. Singura variantă prin care PSD îl poate obliga pe şeful statului să-l accepte pe Eugen Nicolicea la Ministerul Justiţiei este schimbarea structurii Guvernului, procedură care implică un vot de încredere al Parlamentului pentru Cabinetul Dăncilă. Astfel, Iohannis ar fi nevoit să semneze decretul de învestire al noului ministru al Justiţiei. Însă mişcarea e riscantă penru Liviu Drganea, în condiţiile în care PSD nu mai are majoritate la Camera Deputaţilor. Pentru a risipi emoţiile aritmeticii parlamentare, liderul PSD trebuie să-şi asigure voturile UDMR, iar negocierile cu formaţiunea maghiară sunt mereu foarte dure. „Sunt şanse minime să se ajungă la vot în Parlament, pentru că liderii maghiari iau pielea de pe tine la negocieri. Iar fără voturile UDMR, Dragnea nu riscă să piardă guvernarea cu mâna lui“, susţin surse din PSD pentru „Adevărul“. Soluţia pare cu atât mai puţin probabilă cu cât Liviu Drganea ar fi putut recurge direct la restructurarea Guvernului, iar în acest moment Nicolicea ar fi fost deja instalat ca ministru al Justiţiei.

4. Un alt scenariu vehiculat: Iohannis ar putea amâna o decizie până la startul campaniei electorale, când ar putea anunţa că-l respinge pe Nicolicea, tocmai pentru a întreţine războiul cu PSD, cu scopul de a mobiliza electoratul la referendum. 

În programul de guvernare scrie că vom face dreptate până la capăt. Vom repara nedreptăţile din Justiţie.
Viorica Dăncilă, premier

Portret de ministru: revoluţionar doar în acte, politician agresiv, jurist la distanţă
Eugen Nicolicea e la al şaptelea mandat de deputat, fiind ales pentru prima data în 1992 în Parlament. Nicolicea s-a remarcat mai ales prin declaraţiile controversate, prin jigniri ale colegilor din Opoziţie, dar şi prin tăcerea absolută privind studiile sale de drept.

În 1994, la câteva zile după ce Regele Mihai fusese oprit pe Aeroportul Otopeni şi împiedicat să intre în ţară, Nicolicea a cerut de la tribuna Parlamentului ca „cetăţeanul Mihai Hohenzollern“ să fie declarat „persona non grata“. Mai mult, deputatul PSD  voia ca doi parlamentari ai Opoziţiei, Dinu Patriciu (PNL) şi Ticu Dumitrescu (PNŢCD), să rămână fără imunitate pentru că şi-au permis să-l întâmpine pe fostul suveran.

Cuvintele grele spuse de Nicolicea de la tribuna Camerei Deputaţilor i-a determinat pe jurnaliştii vremii să-i facă un portret sumbru actualului preşedinte al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. „Eugen Nicolicea este, în ultimul timp, «gunoierul» partidului de guvernământ. Când trebuie spuse lucruri care pe oricare alt deputat l-ar umple de ruşine este scos la rampă Eugen Nicolicea“, scriau jurnaliştii de la Cotidianul în 1994.

Nicolicea este şi unul dintre politicienii care se bucură de titlul de „luptător cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române“, deşi la Drobeta Turnu Severin, oraşul unde se afla în decembrie 1989, n-a fost revoluţie.  Pentru „activitatea” sa de revoluţionar, social-democratul primeşte lunar aproape 2000 de lei, după cum a arătat „Adevărul“. 

Secretul lui Nicolicea
Nu în ultimul rând, unul dintre secretele lui Nicolicea este locul unde a terminat Facultatea de Drept, în condiţiile în care acesta a fost în ultimii ani unul din principalii jurişti ai PSD. Potrivit dezvăluirilor „Adevărul“, la vârsta de 52 de ani, a urmat Dreptul la Universitatea Spiru Haret, filiala din Drobeta Turnu Severin, forma de „Învăţământ la Distanţă“, după ce, în anii 80, rămăsese repetent la Facultatea de Automatizări şi Calculatoare. După ce a rămas repetent, s-a transferat la Electronică.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: