Meleşcanu, acceptat de Băsescu la MAE în locul lui Corlăţean. Problema secţiilor de vot în diaspora, neschimbată
0Titus Corlăţean a demisionat din funcţia de ministru de Externe, refuzând să deschidă noi secţii de votare pentru românii din diaspora. Acesta a fost înlocuit de Teodor Meleşcanu, fost şef al SIE, după ce preşedintele Băsescu a semnat decretele privind încetarea mandatului lui Corlăţean şi numirea în funcţia de ministru de Externe a lui Meleşcanu.
„MAE a informat în ultimele zile în legătură cu măsurile suplimentare pentru sprijinirea organizării turului II. MAE a pus la dispoziţia BES din străinătate o echipă de 800 de funcţionari. Anterior, am informat în legătură cu toate măsurile necesare pentru fluidizarea procesului de vot. Declaraţia pe proprie răspundere poate fi descărată deja de pe siteul BEC, dar şi al MAE“, şi-a început Corlăţean declaraţia.
Referitor la problema arzătoare privind deschiderea de noi secţii de votare în diaspora, Corlăţean a reiterat că nu există bază legală, aşa cum susţine BEC. „După hotărârea BEC adoptată marţea trecută, am fost informat de un al doilea comunicat BEC. Vineri, la 23.58, am primit la MAE un comunicat şi o adresă şi BEC ne comunica inexistenţa unui impediment pentru organizarea de noi secţii de votare. Sâmbătă, MAE a demarat un proces intern. Concluziile: MAE îşi menţine integral poziţia că nu există bază juridică pentru înfiinţarea de noi secţii de votare“, a mai spus ministrul.
„În consecinţă, ca ministru am obligaţia să asigur respectarea legalităţii, dar şi prezervarea instituţiei MAE. În consecinţă, l-am informat cu puţină vreme în urmă pe primul-ministru şi vă informez şi pe dumneavostră că am decis să îmi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe. Nu accept să încalc legea, ca MAE să fie forţat să încalce legea pe considerente de interese politice, electorale, ale domnilor Băsescu şi Iohannis. Şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate“, a conchis fostul ministru.
Meleşcanu, după numire propun măsuri
Premierul Victor Ponta l-a propus pe fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Teodor Meleşcanu, în locul lui Titus Corlăţean. „Am trimis către peşedintele Traian Băsescu cererea pentru ca domnul Teodor Meleşcanu să ocupe funcţia la Externe“, a declarat Ponta. Meleşcanu a demisionat, în septembrie, de la conducerea Serviciului de Informaţii Externe pentru a participa la primul tur al alegerilor prezidenţiale, unde a obţinut 1.374 voturi (0,85%).
Ulterior, Meleşcanu şi-a anunţat susţinerea pentru Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor, iar Ponta a declarat că, dacă va câştiga alegerile, fostul şef al SIE va fi în echipa sa de la Cotroceni, ca şi consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.
„După numire am să propun măsuri. Trebuie să respectăm toate modalităţile legale, pentru a asigura dreptul de vot al românilor din diaspora“, a declarat Meleşcanu la RealitateaTV.
Meleşcanu a depus jurământul
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni după-amiază, decretele privind încetarea mandatului lui Titus Corlăţean la şefia MAE şi numirea în funcţia de ministru de Externe a lui Teodor Meleşcanu.
Fostul şef al SIE a depus jurământul, la Palatul Cotroceni. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, înainte de depunerea jurământului, că nu l-ar fi numit ministru la MAE pe Teodor Meleşcanu, date fiind întâmplările din ultima vreme de la conducerea SIE, dar ca exista o urgenta. „Vreau să observ că demisia domnului Corlăţean a intervenit prea târziu. Trebuia să-şi asume eşcul încă din 2 noiembrie. Nici pe dumneavoastră nu v-aş fi numit, domnule Meleşcanu, date fiind întâmplările de la conducerea SIE, dar o fac datorită urgenţei şi mai ales pentru că am rămas cu o declaraţie a dumneavoastră în minte, că dacă aţi fi fost ministru de Externe nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat cu votul din diaspora“, a spus preşedintele Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu şi Teodor Meleşcanu, la depunerea jurământului fostului şef SIE în funcţia de ministru de Externe FOTO presidency.ro
Românii din diaspora:Vrem un comitet de criză
FADERE (Federaţia asociaţiilor de români din Europa) consideră că demisia lui Corlaţean este insuficientă. „Noi cerem 1.000 secţii de vot, dublarea numărului personalului şi a ştampilelor în secţiile deja existenţe. Cerem încă odată domnului Victor Ponta, Prim-Ministru al României formarea unui comitet de criză care să găsească soluţii viabile care să garantizeze votul românilor din diaspora“, se arată într-un comunicat FADERE.
BEC: se pot deschide noi secţii
A treia zi după alegeri, în data de 4 noiembrie, o delegaţie a MAE, condusă de Titus Corlăţean, a avut o întâlnire cu conducerea BEC. „Scopul acesteia a vizat efectuarea unui schimb de opinii cu privire la identificarea unor soluţii viabile pentru buna organizare şi desfăşurare a turului doi de scrutin în străinătate “, se arată într-un cominicat al MAE. La această întâlnire, „pentru fluidizarea procesului de vot“, MAE s-a angajat să posteze online declaraţia pe proprie răspundere pentru românii din străinătate care vor să voteze şi să suplimenteze numărul ştampilelor din secţiile de votare. Însă nu s-a angajat să suplimenteze numărul de secţii de votare, o decizie care ar fi putut rezolva foarte simplu problema cozilor din diaspora.
La acea întâlnire, MAE a încercat să arunce responsabilitatea în cârca BEC. „Ministrul Afacerilor Externe a dat asigurări că, în cazul adoptării de către BEC a unor decizii privind desfăşurarea celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale (…), instituţia pe care o conduce le va respecta şi duce la îndeplinire conform prevederilor legale“, se mai arată în comunicat MAE.
Numai că BEC nu a căzut în plasa întinsă de Corlăţean şi a reacţionat imediat printr-un comunicat de presă. „BEC subliniază faptul că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 12 din Legea pentru alegerea preşedintelui, nu are atribuţii legale cu privire la organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate, acestea fiind în competenţa exclusivă a MAE“, arată BEC.
În acel moment, MAE putea să tranşeze situaţia invocând exact articolul 12 din Legea 370/2014 pomenit chiar de BEC. „Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor“, arată articolul 12.
Cum hotărârea de Guvern care a stabilit data alegerilor a intrat în vigoare în data de 3 septembrie, cele 15 zile au trecut de mult. Deci MAE trebuia să răspundă că nu mai are bază legală de a organiza noi secţii de votare în diaspora. De ce nu a făcut-o? Pentru că juriştii BEC nu s-au oprit doar la articolul 12 şi au interpretat Legea pentru alegerea Preşedintelui în ansamblul ei.
Astfel, au ajuns la articolul 54, care spune următoarele: „Al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur“. Numai că pe 4 noiembrie, BEC a dat o decizie de interpretare a acestei prevederi, hotărând că acest articol se referă numai la votanţii din România, nu şi la cei din afara graniţelor.
„BEC a apreciat că sintagma «aceleaşi liste de alegători» de la primul tur se referă la secţiile de votare din ţară, unde procesul electoral se desfăşoară în baza «listelor electorale permanente», spre deosebire de procesul electoral din străinătate care se desfăşoară, în baza «tabelelor electorale». Ca atare, şi derularea procesului electoral în «aceleaşi secţii de votare» vizează doar secţiile de votare din ţară, nu şi secţiile de votare din străinătate“, se arată în hotărârea numărul 4H/4.11.2014.
Iar concluzia acestei hotărâri sună în felul următor: „BEC a dat o interpretare articolului 54 în sensul inexistenţei impedimentului legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătrate, invocat de către MAE“.Cu alte cuvinte, BEC chiar recomandă MAE să deschidă noi secţii de vot pentru românii din diaspora.
Fără secţii noi
Însă ministerul condus de Titus Corlăţean, timp de câteva zile, n-a pomenit nimic de interpretarea dată de BEC. „MAE se află într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor, deciziilor, adreselor şi comunicatelor emise de BEC“, a reacţionat sâmbătă ministerul, pentru prima dată.
Duminică, instituţia condusă de Corlăţean a revenit cu precizări: „MAE a pus la dispoziţie aproximativ 800 de persoane, atât din cadrul centralei MAE, cât şi al misiunilor diplomatice şi consulare, urmând ca Biroul Electoral pentru Votul din Stăinătate să decidă completarea birourilor electorale cu personalul necesar, acolo unde va fi cazul “. Aşadar, MAE a suplimentat personalul, va suplimenta şi numărul ştampilelor, dar se opune în continurae să deschidă noi secţii de vot, deşi legea permite, iar BEC chiar asta recomandă.
ACL cere şi demisia lui Ponta
Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, susţine că Victor Ponta ar trebui să-şi dea demisia, alături de Titus Corlăţean. „Nu se rezolvă problema doar prin demisia lui Titus Corlăţean“, a spus Predoiu.
La două zile după uriaşul scandal privind votul din străinătate, când mii de români au fost împiedicaţi să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, Biroul Electoral Central a emis o hotărâre de interpretare a legii electorale, prin care a oferit bază legală pentru ca Ministerul Afacerilor Externe să poată mări numărul secţiilor de votare din străinătate, astfel încât să fie evitate incidentele de la primul tur.
Cu toate acestea, ministrul Titus Corlăţean a declarat constant că nu are o bază legală pentru a înfiinţa noi secţii înainte de turul al doilea. Ministerul Afacerilor Externe a emis duminică seară un comunicat în care arată că a suplimentat cu 800 de funcţionari numărul personalului care va fi implicat în procesul electoral din străinătate, dar nu a majorat şi numărul secţiilor de votare pentru diaspora.
Amintim că MAE a păstrat acelaşi număr de secţii de votare din străinătate (294) ca la scrutinul din 2009, dar le-a distribuit altfel, desfiinţând secţii acolo unde comunităţile de români sunt mari şi înfiinţând secţii noi acolo unde sunt puţin români.
Premierul Victor Ponta a anunţat, după turul I al alegerilor prezidenţiale, că Titus Corlăţean şi echipa sa îşi vor da demisia dacă turul II nu se va desfăşura corect.
După anunţul premierului Ponta, Corlăţean a chemat, la Bucureşti, ambasadorii, consulii şi preşedinţii de secţii de votare din diaspora pentru a-i instrui cu privire la desfăşurarea votului din 16 noiembrie.
Citeşte şi:
Diplomaţii români din Italia au cerut ajutor autorităţilor locale din Italia pentru deschiderea de secţii de vot în două oraşe cu mari comunităţi de români. Primăriile din Italia au răspuns pozitiv cererii diplomaţilor români din Peninsulă, însă MAE a refuzat ofertele, arată jurnaliştii de la hotnews.ro.
Primarul Craiovei, vicepreşedintele PSD Lia Olguţa Vasilescu, s-a arătat deranjată de iniţiativa românilor de a protesta în mai multe oraşe ale ţării, în semn de solidaritate cu românii din diaspora, precizând că poate mobiliza 20.000 de români doar la Craiova.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că se impune demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, ca urmare a dezinformării lansate în spaţiul public, după care este ilegală organizarea de noi secţii de votare în străinătate cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2014.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avea baza legală necesară pentru a deschide noi secţii de votare în străinătate pentru buna desfăşurare a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, dar nu a făcut-o, informează Biroul Electoral Central (BEC) într-un comunicat remis vineri seară.
Se încarcă comentariile...
