Cum a ajuns şef de comisie va rămâne subiect de dezbătut şi studiu  pentru generaţii de studenţi şi doctoranzi.

Nu că ar fi o situaţie excepţională, comisia respectivă a fost condusă pe vremuri şi de Raluca, o altă stea a culturii române.

Ăştia sunt, pe ei îi votăm, cu ăştia defilăm.

Deci domnul deputat îl cunoaşte bine pe poetul nostru naţional. Îi cunoaşte opţiunile conservatoare, cunoaşte aversiunea acestuia pentru liberali.

Altfel, cred, nu l-ar fi invocat într-un mesaj deja celebru, la curent, desigur, cu faptul că Veronica Micle posedă un abonament Vodafone şi are acoperire oriunde - chiar şi acolo! - pentru mesajele de pe Facebook transmise de iubitul nepereche...

Şi satira se blegeşte la un astfel de subiect. Ce poţi să spui mai mult?

Omul e dintr-un alt spaţiu, noi nu înţelegem.

Poate, totuşi, vor fi alegeri anticipate.

Mă gândeam, la un moment dat, cât ar câştiga Parlamentul dacă ar fi organiza tururi cu plată pentru vizitatorii interesaţi să stea pe locul unde a dormit o legislatură fostul senator useristo – ecologist G., să vadă locul de unde Elena U. (astea sunt nişte nume şi iniţiale, aşa, la întâmplare, dacă va plac rebusurile, completaţi cu literele necesare) a făcut celebrul semn cu degetul la nas (nu, nu e niciun semnal ocult, vai de mine!) sau pupitrul de la care preşedintele B. a declarat că s-a consultat cu parlamentul.

Precum şi alte curiozităţi, de pildă balconul de la care nişte filosofi autohtoni, sfetnici de taină în regimul trecut, au strigat ”Jos comunismul!”, holul pe care era urmărit Liviu D. de către corespondenţii de presă, biroul unde un deputat liberal a convins o colegă pesedistă să voteze contra partidului, cantina unde ţi se dau bani dacă  te duci să comanzi ceva, uşa în faţa căreia ieşea şeful comisiei SRI  să declare cum e Dumbrava minunată, din nou pupitrul de la care un premier s-a lăudat cu ouăle lui.

S-ar putea organiza şi scenete pentru public, ca în genul western, dar nu va fi atacul trenului cu aur ci ambuscada doamnei Cosette C. cu telefonul mobil, sau grămada organizată în jurul urnei de vot, sau o prezentare de coafuri cu coc a doamnelor din PsSeDe, sau un concurs de lozinci electorale transmise live cu megafonul de către instructori de la AUR.

Tineri cu veste verzi vă vor întâmpina, în aripa rezervată UDMR, cu bine cunoscuta urare ”Jó napot kívánok”, în traducere ”O zi bună, poate aveţi treabă! Noi avem”. ”Dacă aveţi, totuşi, timp, preşedintele nostru vă va citi o poezie! Începe aşa: ”mohaszoknyád a széltől libben / ierboasa fustă-ţi flutură în vânt”.

În săli special amenajate se vor relua celebre discursuri parlamentare, reţinute de colegii din presă, cu actori adevăraţi sau aspiranţi din  partide care sunt în perioada de probă. Din păcate titularii replicilor nu vor putea fi prezenţi, pentru a aprecia interpretarea, ei fiind ocupaţi în prezent cu alte lucruri.

Crin Antonescu: "Nu vă îngrijoraţi. Uneori, poţi ofta de plăcere. Acesta era sensul oftatului meu".
Cristian Dumitrescu către un coleg parlamentar: ”Eu n-am fost atent la ce aţi spus, dar aţi spus lucruri foarte interesante.”

Cristiana Anghel: "N-am să pot să stau cu ochii închişi şi cu gura închisă, spunând: «Da, este bine ceea ce se întâmplă»".

Anca Boagiu: "Păi, azi dimineaţă auzeam că stăm capră în faţa Uniunii Europene…, şi că ne bubuie pe Schengen, şi leagă de MCV...” 

Tudor Barbu: "Voi fi cât pot de scurt. Fac bube la gura, fac alergie când aud asta cu populismul".

Crin Antonescu: "Secretarul Senatului... îmi semnalează cu atenţie, cu agerime si fermitate, faptul ca s-a epuizat programul de lucru. Nu pot sa nu-i dau dreptate...”

Aveţi şi dumneavoastră dreptate, ce mai e de spus?

Poate ceva de genul: ”Frate Mihai, iartă-l, că  nu ştie ce scrie...”