The Economist: Ponta preşedinte ar înseamna că România se va înscrie pe traiectoria Ungariei în era Orban
0Renumita revistă „The Economist” publică un editoriat acid la adresa organizării secţiilor de vot pentru românii din diaspora. Mii dintre aceştia nu au putut vota, deşi au aşteptat ore întregi la coadă. Concluzia „The Economist”: „dacă va câştiga Ponta, cel mai probabil va reorienta ţara către Rusia şi China, cum a făcut Viktor Orban în Ungaria (...). Între timp, Iohannis poate doar spera că toţi susţinătorii lui vor reuşi să voteze”.
Proasta organizare a alegerilor prezidenţiale în diaspora a ajuns încă de duminică seară în presa internaţională. Publicaţia „The Economist” scrie, pe blogul destinat Europei de Est, despre haosul de la secţiile de vot din mari capitale europene şi despre scena politică din România.
Redăm integral textul publicat pe economist.com
„Criticile aduse corupţiei şi incompatibilităţilor democratice din România sunt destul de dese la Bruxelles. Însă criticile au curs duminică nu din partea funcţionarilor UE, ci din partea expaţilor români. Mii de români care trăiesc peste hotare au format cozi în faţa ambasedelor lor din Bruxelles şi din alte capitale europene precum Londra pentru a vota la alegerile prezidenţiale organizate de ţara lor, însă mulţi au fost întorşi de la urne atunci când ele s-au închis, la 21.00, iar autorităţile române au refuzat să extindă termenul. Cei excluşi de la vot au fost furioşi - nu doar pentru că vocile lor n-au fost auzite, ci pentru că s-au temut că în România cineva ar putea vota în numele lor. „Vreau să mă asigur că nu-mi este folosită fraudulos identitatea acasă, sau măcar să încerce”, spune un român din Bruxelles, unde unii au aşteptat ore întregi cu speranţa de a vota.
Frauda este în mintea tuturor în România, chiar şi la 25 de ani după căderea comunismului. Premierul Victor Ponta a argumentat că timpul lung de aşteptare a fost cauzat de măsurile suplimentare pentru prevenirea fraudei electorale, despre care el susţine că a fost ridicată în timpul alegerilor din 2009. Însă câteva sute de protestatari strânşi în faţa Ministerului Afacerilor Externe din Bucureşti n-au fost de acord. Ei au denunţat campania lui Ponta de a îngreuna în mod deliberat accesul la vot pentru românii mai bine educaţi şi mai cosmopoliţi din diaspora să voteze, ştiind că este puţin probabil ca aceştia să-l sprijine, spre deosebire de votanţii din mediul rural din România, cu un nivel mai scăzut al educaţiei.
Cele 161.000 de voturi exprimate de expaţi, comparativ cu cele 9,5 milioane de voturi exprimate în România, aproape că nici n-ar fi ştirbit majoritatea comfortabilă a lui Ponta în turul I. Rezultatele preliminare arată că Ponta a obţinut puţin peste 40% faţă de 30% obţinute de Klaus Iohannis, primarul oraşului transilvănean Sibiu. Însă pentru că niciun candidat n-a obţinut o majoritate absolută, cei doi se vor confrunta în turul al dilea, pe 16 noiembrie şi, în cazul în care cursa va fi strânsă, voturile expaţilor ar putea fi importante.
Iohannis este un etnic german amplu considerat omul care a revitalizat Sibiul. Reprezentând un bloc de centru-dreapta numit Alianţa Creştin-Liberală, el se descrie drept candidatul unei Românii „normale” (a se citi „fără corupţie”), spre deosebire de ceea ce numeşte „România scandalurilor şi a minciunilor” reprezentată de Ponta. Reputaţia lui Ponta cu certitudine nu este curată ca lacrima. La începutul mandatului său de premier, două comisii de experţi au decis că şi-a plagiat teza de doctorat. El a numit o a treia comisie, care l-a exonerat. Preşedintele în funcţie, Traian Băsescu, l-a acuzat pe Ponta că a lucrat pentru serviciile de informaţii ale României pe când era procuror, o încălcare a Constituţiei. Ponta neagă acuzaţiile şi, în schimb, îl acuză pe Băsescu că a spionat pentru infama Securitate, poliţia secretă din perioada comunistă.
Rezultatul celui de-al doilea tur nu este sigur, mai ales ce mai mulţi foşti candidaţi de centru-dreapta au divizat votul în prima rundă. Băsescu, un fost căpitan de vas care a avut o platformă anticorupţie şi care a menţinut relaţiile externe ale României pe vectorul pro-american, şi-a folosit sprijinul în campanie pentru protejata sa politică, fostul ministru al Turismului Elena Udrea. Ea a obţinut puţin peste 5%, potrivit rezultatelor preliminare. Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei şi membră a Parlamentului European, care a fost arhitectul instituţiei anti-corupţie care a răsturnat politicieni puternici, a obţinut, de asemenea, în jur de 5%. Dacă votanţii lor se reorientează către Iohannis, atunci el ar putea avea o şansă.
Dacă Ponta câştigă, cel mai probabil îşi va consolida sfera de putere şi va reorienta politica externă a României către Rusia şi China, foarte asemănător cu ceea ce a făcut Viktor Orban în Ungaria. Ponta s-a numărat printre cei câţiva lideri UE care au participat la Jocurile Olimpice de Iarnă organizate de Rusia la Soci anul acesta şi ar fi ridicat în slăvi Partidul Comunist Chinez în timpul vizitei sale la Beijing din luna septembrie, determinând opoziţia să ceară o retractare. Însă chiar dacă Iohannis câştigă preşedinţia, Ponta va continua să fie premier atâta vreme cât reuşeşte să-şi ţină unită coaliţia de guvernare sau până la următoarele alegeri parlamentare, din 2016. Între timp, Iohannis speră că toţi susţinătorii lui vor putea să voteze pe 16 noiembrie, chiar şi aceia care locuiesc în Bruxelles.”
Alegeri prezidenţiale 2014. Românii îşi aleg un nou preşedinte pe 2 noiembrie. Urmăriţi aici transmisiunea întregii zile în format live blog, pentru a fi la curent cu toate informaţiile, prezenţa la vot şi incidentele.
Alegeri prezidenţiale 2014. Gheorghe Funar a votat la ora 7:00, îmbrăcat în costum popular
Candidatul independent la Preşedinţie Gheorghe Funar a votat, duminică dimineaţă, la ora 7.00, el venind la secţia de votare îmbrăcat în costum popular.
Alegeri prezidenţiale 2014. Primele informaţii de la MAI
Ministerul Afacerilor Interne a prezentat, la ora 8.00, primele informaţii privind alegerile prezidenţiale 2014. Următoarea declaraţie de presă va avea loc la ora 11.00.
Alegeri prezidenţiale 2014. Tot ce trebuie să ştii despre ziua votului
Românii sunt aşteptaţi duminică, 2 noiembrie, să-şi aleagă viitorul preşedinte pentru următorii cinci ani. „Adevărul“ vă prezintă un scurt ghid informativ cu privire la ziua votului.
Alegeri prezidenţiale 2014. Ce zic românii pe reţelele sociale până la ora 9.00
Se încarcă comentariile...
