TEXTUL INTEGRAL Motivarea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului

În şedinţa de miercuri a Curţii Constituţionale s-a citit hotărârea luată marţi de judecătorii CCR privind referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

După ce a fost citită în plen, s-a trecut la redactarea ei, pentru a putea fi trimisă Parlamentului, care urmează să se întrunească zilele următoare. Odată cu citirea deciziei în plenul Parlamentului, respectiv după ce aleşii poporului vor lua act de hotărârea Curţii, aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. După publicarea acesteia în MO, preşedintele Traian Băsescu îşi va relua atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, iar interimatul lui Crin Antonescu va înceta.

Vezi aici textul integral al motivării CCR!

În hotărârea obţinută de Antena 3 se menţionează că CC a stabilit că listele electorale permanente "sunt, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 370/2004, <<listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv".

 În hotărâre se reiterează cifrele comunicate de Guvern Curţii Constituţionale, respectiv 3.052.397 persoane cu drept legal de şedere în afara României, 512.379 persoane ale căror acte de identitate au expirat şi nu au fost înnoite până în ziua votului inclusiv şi 34.654 persoane care trebuie radiate din listele permanente.

"Curtea constată, mai întâi, că scrisoarea primită de la Guvern nu răspunde solicitării de a se comunica <<numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)>>, ci prezintă o serie de date privitoare la diverse categorii de persoane", se mai arată în hotărâre.

La punctul 4.9 al hotărârii se arată că "datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte".

Curtea reaminteşte că persoanele care au actele de identitate expirate nu pot fi radiate de pe listele electorale permanente şi pot fi sancţionaţi prin aplicarea unei amenzi contravenţionale.

Judecătorii Curţii au reţinut că "nu priveşte solicitarea formulată de Curte numărul persoanelor <<cu drept legal de şedere în afara României>> al căror domiciliu se află în România, întrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale permanente". Curtea susţine că Guvernul, în răspunsul său, face o distincţie între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cel cu domiciliul în străinătate.

Magistraţii spun că, potrivit datelor comunicate de Guvern, din cei 3.052.397 persoane cu drept de şedere în străinătate doar 469.810 au domiciliul în străinătate.

Potrivit acelorlaşi date, din cei 469.810 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, doar 4.475 cetăţeni se regăseau pe listele electorale permanente la data de 10 iulie, ceea ce înseamnă că "numai cu acest număr ar fi trebuit actualizate aceste liste". Guvernul precizează că acest număr - 4.475 - este luat deja în calcul de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Datelor în numărul transmis de instituţie, respectiv cei 34.654 cetăţeni care trebuie radiaţi.

Judecătorii CC conclud că "singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actualizarea listelor electorale permanente este acesta din urmă, respectiv 34.654 persoane".

"Rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate", se arată în hotărâre. Aceste condiţii sunt prevăzute de Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Potrivit art. 5 alin. (2) din lege, "referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente".

Datele care au fost luate în seamă de CC au fost cele comunicate de BEC. Astfel, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum este de 18.292.464 persoane, iar la referendumul din 29 iulie au participat 8.459.053, adică 46,24%.

În motivare se mai arată că CC nu are atribuţii în procedura actualizării listelor permanente, deci "nu poate opera modificări în liste electorale". Curtea concluzionează că diferenţa dintre datele transmise de BEC şi cele transmise de Guvern nu este de natură "să conducă la îndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot".

Având în vedere că nu s-a întrunit cvorumul, "Curtea Constituţională constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României Traian Băsescu a fost respectată".

De asemenea, "se confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi se constată că din total de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanete au participat la vot 8.459.053, adică 46,24%, din care 7.403.836 au răspuns cu <<DA>> la întrebarea <<Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?>>, iar 943.375 au răspuns cu <<NU>>".

La punctul 3 se arată că "judecătorii Curţii Constituţionale constată că la referendum n-au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile articolului 5, alineatul 2, din Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului".

"La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial, încetează interimatul dlui George Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României dl Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de preşedinte al României", se mai arată în comunicatul Curţii.

"Prezenta hotărâre se prezintă Senatului şi Camerei Deputaţilor reunite în şedinţă comună. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial", conchide Curtea.

Potrivit hotărârii obţinute de Antena 3, CC a examinat o serie de contestaţii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Printre contestatari se aflau, potrivit motivării înaintate Parlamentului, PSD, PNL, Valeriu Zgonea, Petru Filip şi Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului. Contestaţiile au fost respinse ca neîntemeiate.

După şedinţa din 1 august, Curtea a cerut lămuriri suplimentare din partea autorităţilor publice, deoarece datele primite de la AEP, INS şi BEC erau contradictorii.

Curtea s-a adresat MAI, INS şi AEP, cerându-le să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu articolul 5, alineatul 2, din Legea nr.3/2000 privind desfăşurarea şi organizarea referendumului. Totodată, CC a vrut să ştie dacă pot fi comunicate actele oficiale ale recensământului din 2011 şi numărul cetăţenilor cu drept de vot la 29 iulie 2012.

Examinând datele de la cele trei instituţii, "CC a constatat că şi aceste răspunsuri conţin date contradictorii". În motivarea Curţii se aminteşte de cele două adrese de la MAI, în care ministerul a comunicat CC că "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente".

În consecinţă, Curtea a dat termen Guvernului până la 31 august să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate.

Potrivit aceleaşi hotărâri, Curtea menţionează că a preschimbat de două ori termenele de judecată.

"În şedinţa din 2 august 2012, Curtea a cerut ca Guvernul să dispună <<măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional este valabil", se arată în decizia Curţii.

Curtea a decis să revină cu o precizare pe data de 6 august din cauza interpretărilor diferite din mass-media şi a intenţiei Guvernului de a declanşa un nou recensământ. Precizarea consta "în indicarea temeiului legal al acestei actualizări, şi anume art. 17 alin.(2) din Legea 3/2000".

Adresa din 6 august "nu a cuprins o nouă solicitare adresată Guvernului, ci doar o precizare pentru a evita acţiunea care se preconiza a fi întreprinsă de către Guvern, acţiune care nu îşi găsea justificarea în solicitarea Curţii şi niciun temei legal în dispoziţiile care guvernează organizarea şi desfăşurarea referendumului".

Pe 14 august, plenul Curţii Constituţionale a examinat scrisoarea prim-ministrului. În hotărârea nr. 5 din 14 august 2012, "Curtea a precizat din nou solicitarea sa, indicând şi datele de referinţă pentru operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente care nu ar fi trebuit întreprinsă sau urma a fi întreprinsă în termenul acordat de Curte, după caz".

Curtea susţine în motivare că a amânat cauza şi termenul acordat tocmai pentru realizarea unei actualizări a listelor electorale permanente, în situaţia în care actualizarea nu s-a realizat potrivit legii, situaţie care rezulta din răspunsurile formulate de autorităţile publice la solicitările Curţii.