Testul de maturitate al USR PLUS

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Claudia Postelnicescu
FOTO Claudia Postelnicescu

Revenirea la guvernare, întoarcerea civilităţii între partenerii de coaliţie, punctarea unor măsuri cheie şi a unui termen limită – până la finalul acestui an – reprezintă primul mare test de maturitate al USR PLUS, partid anti-sistem, care din 2016 până în 2020 a fost doar în opoziţie, fiind de altfel, deseori, singurul care a făcut opoziţie într-o perioadă foarte grea pentru România.

Mai ales în anul critic 2017, care a debutat cu OUG 13 şi comisia Iordache, dar şi cu cele mai mari proteste din România vreodată, devenind un etalon pentru protestele de pe întreg globul, Piaţa Victoriei împânzită de luminiţele telefoanelor şi lanternelor a zeci de mii de oameni, târziu în noapte, emoţionând mapamondul şi inspirând mişcările altor societăţi civile.

Într-o notă pur personală, ca fostă membră USR, pur şi simplu stupizenia unei posibile ieşiri de la guvernare din cauza orgoliilor de puştani şi a unui limbaj nepotrivit, folosit deseori în Biroul Naţional al USR de băieţii pe care îi vedem astăzi miniştri, mă diviza între două simţăminte: pe de o parte, confirmarea faptului că am evaluat corect nişte oameni care au ajuns prea repede, prea sus şi fără să merite neapărat prin prisma propriilor calităţi şi competenţe profesionale, manageriale sau de leadership; pe de altă parte, dezamăgirea profundă că sunt atât de imaturi şi ridicoli, că nu conştientizează faptul că bluff-ul lor este vizibil de pe lună, că nu va funcţiona împingerea propriei agende prin bullying în grup organizat, la fel ca în interiorul USR, la care se adăuga claritatea faptului că, înfricoşător de-a dreptul, nu le pasă deloc despre reforma statului, despre care vorbesc atât şi pe care noi toţi, membrii USR şi simpatizanţi, o doream din momentul în care ne-am înscris în acest partid sau l-am sprijinit. Acestea fiind spuse, m-a bucurat foarte mult să citesc astăzi că Drulă şi-a reevaluat propriile declaraţii agresive şi fără sens şi regretă că a escaladat, după care a anunţat adoptarea unei hotărâri de guvern chiar astăzi pentru autostrada Transilvania. Deci a înţeles esenţialul, e o dovadă de maturitate şi sper să nu se mai lase prins în logica de partid, în care se încurajează între ei că sunt cei mai „tari”, că nu au absolut pe nimeni acolo care să îi mai tragă de mânecă, ne-au dat pe toţi afară, că îi „sabotam” în evoluţia către maturitate. Am remarcat şi tăcerea creierului USR, Cristian Ghinea, şi consider că a procedat bine că s-a abţinut, altfel se putea escalada până la un conflict dur, cu sânge pe pereţi şi ieşirea de la guvernare, ceea ce ar fi fost o catastrofă în primul rând pentru România, apoi pentru ambele partide USR PLUS şi PNL. Ar fi urmat 3 ani de victimizare USR PLUS – „nu ne-a lăsat PNL să reformăm, huo!”, de isterizare a talibanilor până la cea mai dură formă de agresivitate violentă, care ne-ar fi adus în 2024 în punctul să votăm AUR sau să ignorăm alegerile, fie ce o fi, numai să scăpăm de ei. Ar fi fragilizat la maxim PNL-ul, care ar fi fost sufocat timp de 3 ani de atacuri zilnice, în care ar fi fost redus la „aceeaşi mizerie”, iar fantoma USL ar fi bântuit electoratul de dreapta, spre satisfacţia deplină a PSD, AUR şi Rusiei. Ar fi fost un scenariu de coşmar. Aşadar, cu toată dezamăgirea că există încă accente de colăcărism la unii dintre aşa-zişii lideri USR PLUS, simt că suntem pe drumul cel bun şi sper să rămânem pe el, de aceea comentăm viaţa politică, să îi ajutăm să ţină drumul drept, nu să le dăm în cap, din cauza propriilor orgolii. Vrem să ajungem în punctul în care să nu avem niciun motiv de critică, să fie impecabil.

Din păcate, nu sunt. Anunţata fuzionare a USR cu PLUS de acum două zile, urmată imediat de insistenţa lui Dragoş Tudorache de a-şi numi propriul ministru, musai membru PLUS (?!), este destul de stupefiantă. Sunteţi un partid sau sunteţi două? Mai aveţi vreo acţiune în instanţă de des-fuziune? Care este explicaţia pentru insistenţa de a numi un ministru, care nu pare să aibă experienţa necesară şi care riscă să fie copleşită de iţele interne ale sistemului împânzit cu „tăntici” şi „carnete de partid” despre care vorbea Vlad Voiculescu? Ce faceţi dacă nici ea nu performează şi Florin Cîţu o revocă şi pe ea? Altă dramă, altă telenovelă? Poate, măcar acum, învăţaţi să gândiţi cinci paşi înainte. Poate, măcar acum, renunţaţi la Aleşi auto-desemnaţi, cum au fost Vlad şi Clotilde. Poate, măcar acum, să aveţi o listă scurtă de minim 3 nume care pot înlocui, oricând, oricare dintre miniştrii actuali, în cazul unei revocări, demisii sau morţi subite cauzate de SARS-CoV2 sau vreun accident. Poate, măcar acum, ifosele unui partiduleţ de buzunar, care s-a căţărat suficient pe munca şi brandul USR, sunt reduse la minim, adică la zero. Sper că se aude şi la înălţimea lui Dragoş Tudorache şi la depărtare, în Bruxelles, de unde se agită o doamnă, cu sau fără motiv, implicând ”ambasade” şi tot globul. Noroc că încă nu avem misiuni pe Marte, altfel...

Aş mai puncta un lucru esenţial, care aş vrea să fie scris la intrarea în Guvern, sus, să se vadă cum intră oricine: toţi miniştrii vor fi evaluaţi strict pe competenţe, nu pe opinii politice, prin prisma prerogativelor constituţionale ale premierului. Este meritul lui Florin Cîţu că a pus astfel problema şi trebuie felicitat, iar acest model trebuie preluat de absolut toţi miniştrii, şefii de partide, şefii de corporaţii, şefii de asociaţii, CEOs, lideri, orice fel de şef. În traducere, această abordare înseamnă câteva lucruri esenţiale într-o democraţie solidă şi o ţară civilizată:

1) respectul faţă de lege, aşa zisa domnie a legii, rule of law, întrucât miniştrii sunt protejaţi de mai multe instrumente legale interne şi internaţionale în exprimarea opiniilor şi nu pot fi sancţionaţi pentru opinii;

2) încurajarea gândirii critice, a curajului şi a independenţei faţă de gaşca de partid sau de spiritul de turmă;

3) impunerea unor criterii obiective pentru performanţa la guvernare.

Din păcate, toate acestea nu au fost niciodată impuse sau încurajate în interiorul USR de către liderii actuali, dimpotrivă, s-au preferat linguşitorii şi slugile, ceea ce este de o tristeţe fără sfârşit. USR PLUS va continua să dea un test al maturităţii sale politice, abia când vom vedea lideri, miniştri şi oameni politici numai unul şi unul, competenţi şi capabili. Este singurul motiv pentru care s-a trecut peste ieşirea lui Cătălin Drulă: percepţia că ştie ce face la ministerul lui. Ce fac însă toţi atârnătorii numiţi secretari de stat şi balerine de prin ministere, viitoarele „tăntici” şi „carnete de partid”? La această întrebare poate răspunde doar Cristian Ghinea, promotorul răsplătirii slugilor şi incompetenţilor fără vocaţie sau studii adecvate cu funcţii publice. Poate când se va izbi personal de idioţenia cosmică a acestora va înţelege cât de comunistă este abordarea, cât de toxică şi cât de dăunătoare mult doritei „reforme a sistemului”. Până atunci, urmărim cu interes procesul de maturizare politică a USR PLUS, după ce fuzionează pe bune şi le dorim cât mai puţine crize nevrotice în public. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite