O astfel de alertă a apărut luni seară pe site-ul oficial al Departamentului de stat al SUA, cu puţin timp înainte ca Ministerul rus al Apărării să anunţe că-şi retrage o parte din militarii de la graniţa cu Ucraina.

În comunicatul citat, Departamentul de Stat al SUA reaminteşte despre conflictul nesoluţionat dintre „regiunea secesionistă Transnistria şi guvernul central” de la Chişinău. Documentul precizează că „Guvernul SUA are capacitate limitată de a oferi servicii de urgenţă cetăţenilor americani care călătoresc în Transnistria, deoarece angajaţii guvernului SUA au restricţii de a călători în acea regiune”.

Un focar de instabilitate

În regiunea transnistreană (administrată de facto de un regim separatist pro-rus), la câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina, rămân dislocate trupe ruseşti şi depozite uriaşe de armament. Înainte ca Rusia să-şi aducă tancurile la graniţa cu Ucraina, în regiunea transnistreană erau dislocaţi oficial 1500 de pacificatori ruşi cu mandat legal şi 2000 de soldaţi ce reprezentau Grupul Operativ al Trupelor Ruse. Aceştia din urmă staţionează în Moldova ilegal iar Rusia spune că nu-i poate retrage, deoarece ei păzesc depozitele de armament – acolo unde s-ar afla aproximativ 20.000 de tone de muniţii. Nicio misiune internaţională nu a inspectat însă acele depozite în ultimii 20 de ani. Prin urmare, nu se cunoaşte exact cantitatea de muniţii rămasă acolo.

Potrivit directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Alexandr Esaulenco, Rusia şi-a mărit, în ultima vreme, efectivele de militari ruşi care se află ilegal (fără mandat) pe teritoriul Moldovei. „Vorbim de formaţiuni militare ilegale – un grup operativ de trupe ruse (GOTR - grupare creată pe rămăşiţele fostei armate a 14-a sovietice în regiunea transnistreană) şi vorbim despre compoziţia militară din jurul satului Cobasna. Din câte cunoaştem, protecţia acestor depozite este acum „întărită” iar acest factor este unul din elemenele-cheie în ceea ce priveşte utilizarea elementelor destabilizatoare în ţara noastră”, a explicat Esaulenco într-un recent interviu oferit publicaţiei ucrainene „Glavcom”.

S-au înmulţit militarii ruşi în Transnistria

Serviciile secrete ale Republicii Moldova şi Ucrainei au urmărit atent, în perioada tensiunilor, mişcările militarilor ruşi din regiunea transnistreană. Premierul moldovean, Natalia Gavriliţa, a declarat luni seară că o eventuală „folosire” a militarilor ruşi din Transnistria împotriva Ucrainei „ar fi un scenariu foarte grav, complet ieşit din comun, pe care autorităţile de la Chişinău îl consideră puţin probabil”. Gavriliţa a reamintit în context că Moldova este ţară neutră: „Suntem pregătiţi pentru mai multe scenarii, dar ele sunt ipotetice. În funcţie de derularea evenimentelor, Guvernul va interveni pentru a diminua riscurile. Avem un conflict îngheţat. Dezgheţarea lui ar fi un scenariu ieşit din comun şi ar fi alte discuţii la nivel internaţional. Noi acţionăm în calitate de stat neutru. Am discutat cu partenerii externi, inclusiv despre asistenţă civilă. În caz de riscuri, putem apela la instrumente de protecţie civilă, putem apela la asistenţa financiară”, a precizat prim-ministrul.

La rândul ei, în contextul tensiunilor ruso-ucrainene, şefa statului Maia Sandu a chemat populaţia să fie solidară şi unită şi să nu permită urii să prindă rădăcini în Republica Moldova. „Vă îndemn să nu ne lăsăm manipulaţi de propaganda care cultivă dezbinarea, să nu permitem urii să prindă rădăcini în societatea noastră. Indiferent de limba pe care o vorbim, de preferinţele noastre politice, suntem cu toţii cetăţeni ai Republicii Moldova”, a menţionat Maia Sandu într-o adresare video către populaţie.

Separatiştii transnistreni îşi inventează sperietori

În contextul tensiunilor din regiune, marţi, la Chişinău, va sosi ministrul adjunct de Externe al Rusiei Andrei Rudenko. Acesta va avea întrevederi cu autorităţile constituţionale de la Chişinău, dar şi cu liderii grupării separatiste de la Tiraspol. În timp ce Chişinăul nu a comunicat nimic despre venirea lui Rudenko, Tiraspolul abordează subiectul prin prisma a ceea ce administraţia separatistă numeşte „livrările de arme americane către Republica Moldova”. Potrivit pseudo-ministrului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, „în ultimele luni, Statele Unite au început să militarizeze puternic Republica Moldova”: „Acesta e un stat neutru, dar semnează planuri strategice de cooperare cu NATO. Moldova este parte a operaţiunii de pacificare şi atunci apare întrebarea: de ce Moldova achiziţionează arme moderne şi mijloace speciale? Oare acest lucru nu este orientat spre subminarea securităţii? Nu pune oare în pericol misiunea de pacificare?”, s-a întrebat Ignatiev.

Pe de altă parte, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, susţine că vizita emisarului rus în Moldova este legată strict de pregătirea şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, care are pe agendă subiecte strict economice.

Fără isterie, dar cu lecţia învăţată

În contextul crizei regionale şi a adresării preşedintelui Maia Sandu către cetăţeni de a se proteja de propagandă, Grosu a spus că în Parlament există deja un proiect de lege menit să combată acest fenomen. Proiectul de document va fi supus dezbaterilor publice şi votat în scurt timp. Potrivit lui, vor fi introduse sancţiuni graduale pentru instituţiile media care dezinformează, până la sistarea activităţii: „Foarte repede vom ieşi cu acest proiect de lege. Această lege trebuie să combată propaganda şi ştirile false. Sunt prevăzute sancţiuni, sunt şi definiţiile acestor fenomene, cum aceste fenomene afectează securitatea naţională”, a spus Igor Grosu. El a precizat că noua lege anti-propagandă va viza inclusiv mediul online.

Vitalie Calugareanu - Deutsche Welle