Codul de Procedură Penală, parţial neconstituţional

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională a dezbătut vineri sesizările trimise de Curtea Supremă, PNL, USR şi preşedintele Klaus Iohannis la proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, adoptat de majoritatea PSD-ALDE, declarându-l parţial neconstituţinal.

UPDATE CCR a anunţat oficial neconstituţionalitatea modificărilor adse Codului de Procedură Penală.

„În ziua de 12 octombrie 2018, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecţii de neconstituţionalitate:

A. Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I pct.4, pct.9, pct.24, pct.51, pct.56, pct.76, pct.104, pct.112, pct.113, pct.121, pct.123, pct.126, pct.133, pct.139, pct.158, pct.193, pct.204-205, pct.219, pct.235, pct.243-244, pct.245, pct.257, pct.259 şi pct.266, precum şi ale art.II alin.(1), alin.(2) şi alin.(3) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţiile Unite.  

B. Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de un număr de 94 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare al Partidului Naţional Liberal şi al Uniunii Salvaţi România. 

C. Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de Preşedintele României.

Având în vedere obiectul celor trei sesizări, Curtea a dispus conexarea acestora.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis următoarele:

I.  Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea Constituţională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a respins criticile referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituţie, şi a dreptului de iniţiativă legislativă, prevăzut de art.74 alin.(4) din Constituţie, şi

2. Cu majoritate de voturi, a respins criticile referitoare la art.1 alin.(5) din Constituţie, coroborat cu art.69 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

II. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea Constituţională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a admis obiecţia şi a constatat că următoarele dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale: art.I pct.5referitor la art.8 alin.(2) în ceea ce priveşte sintagma ”sau procurori” din conţinutul tezei a doua a acestei norme, art.I pct.6 referitor la art.10 alin.(2), art.I pct.9 referitor la art.10 alin.(51), art.I pct.11 referitor la art.15 în ceea ce priveşte sintagma „din care rezultă indicii temeinice”art.I pct.16 referitor la art.25 alin.(4), art.I pct.24 referitor la art.40 alin.(41), art.I pct.29 referitor la art.61 alin.(1), art.I pct.30 referitor la art.64 alin.(5), art.I pct.39 referitor la art.77 în ceea ce priveşte sintagma ”probele sau”art.I pct.40 referitor la art.81 alin.(1) lit.d) şi lit.g2) teza a doua, art.I pct.41 referitor la art.83 lit.b1) teza finală, art.I pct.47 referitor la art.92 alin.(2) teza a treia, art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(7), art.I pct.49 referitor la art.97 alin.(4), art.I pct.51 referitor la art.102 alin.(2), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(2), art.I pct.53 referitor la art.103 alin.(4), art.I pct.55referitor la art.110  alin.(1), art.I pct.56 referitor la art.110  alin.(11), art.I pct.57 referitor la art.110  alin.(5), art.I pct.61 referitor la art.116 alin.(21), art.I pct.72 referitor la art.140 alin.(2), art.I pct.73 referitor la art.143 alin.(41), art.I pct.74 referitor la art.145 alin.(1) şi (5), art.I pct.76 referitor la art.1451 alin.(1) în ceea ce priveşte sintagma ”potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute” şi alin.(2), art.I pct.81 referitor la art.148 alin.(1) lit.a), art.I pct.83 referitor la art.150 alin.(1) lit.a), art.I pct.84 referitor la art.152 alin.(1) lit.a), art.I pct.89 referitor la art.158 alin.(2) lit.a) şi b), art.I pct.91 referitor la art.159 alin.(81), art.I pct.95 referitor la art.162 alin.(4) în ceea ce priveşte sintagma ”sau pentru care a fost obţinut ulterior mandat de percheziţie”art.I pct.99 referitor la art.168 alin.(151) în ceea ce priveşte sintagma ”se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin.(9) şi”art.I pct.103referitor la art.1711 alin.(1) şi (2), art.I pct.104 referitor la art.172 alin.(4), art.I pct.107 referitor la art.172 alin.(12), art.I pct.109 referitor la art.175 alin.(1), art.I pct.112 referitor la art.178 alin.(5), art.I pct.121 referitor la art.211 alin.(2), art.I pct.123 referitor la art.214 alin.(1), art.I pct.126 referitor la art.2151 alin.(7) şi (8), art.I pct.133 referitor la art.220 alin.(1), art.I pct.139 referitor la art.223 alin.(2), art.I pct.154 referitor la art.249 alin.(4), art.I pct.158 referitor la art.2501 alin.(1) şi (2), art.I pct.179 referitor la art.276 alin.(51), art.I pct.190referitor la art.292 alin.(2), art.I pct.192 referitor la art.305 alin.(1), în ceea ce priveşte sintagma ”nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art.16 alin.(1)”art.I pct.193referitor la art.305 alin.(11), art.I pct.195 referitor la art.307, art.I pct.213 referitor la art.335 alin.(1), art.I pct.219 referitor la art.341 alin.(6) lit.c), art.I pct.229 referitor la art.386 alin.(3), art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(2)-(4), art.I pct.235 referitor la art.406 alin.(2), art.I pct.238 referitor la art.4252art.I pct.239referitor la art.426 alin.(1) lit.i) teza a doua, art.I pct.240 referitor la art.426 alin.(2), în ceea ce priveşte referirea la lit.i), şi alin.(4), art.I pct.243 referitor la art.438 alin.(11)-(14), art.I pct.244 referitor la art.453 alin.(1) lit.f), art.I pct.245 referitor la art.453 alin.(1) lit.g) şi h), art.I pct.257 referitor la art.538 alin.(21), art.I pct.259 referitor la art.539 alin.(3), art.I pct.266 referitor la art.598 alin.(1) lit.d), precum şi art.II.

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia şi a constatat că următoarele dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate: art.I pct.4 referitor la art.4 alin.(3), (4) şi (6), art.I pct.7 referitor la art.10 alin.(41), art.I pct.8 referitor la art.10 alin.(5), art.I pct.14 referitor la art.21 alin.(1), art.I pct.18 referitor la art.31, art.I pct.25 referitor la 47, art.I pct.44 referitor la art.90 lit.c), art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(1) şi (4), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(3), art.I pct.64 referitor la art.125, art.I pct.68 referitor la art.138 alin.(12), art.I pct.69 referitor la art.139 alin.(1) lit.a), art.I pct.70 referitor la art.139 alin.(3),  art.I pct.71 referitor la art.139 alin.(31), art.I pct.79 referitor la art.146alin.(5), art.I pct.85 referitor la art.153 alin.(1), art.I pct.93 referitor la art.159 alin.(14) lit.b) şi c), art.I pct.105 referitor la art.172 alin.(81), art.I pct.120 referitor la art.209 alin.(11), art.I pct.130 referitor la art.218 alin.(11), art.I pct.140 referitor la art.223 alin.(3), art.I pct.172 referitor la art.265 alin.(13) şi (14), art.I pct.181 referitor la art.281 alin.(1) lit.b), art.I pct.188 referitor la art.2871art.I pct.189 referitor la art.290 alin.(11), art.I pct.204 referitor la art.318 alin.(151), art.I pct.205 referitor la art.318 alin.(16), art.I pct.227 referitor la art.3705art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(1), precum şi art.III.

3. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.236referitor la art.421 alin.(2) sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

4. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate cu privire la următoarele dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară: art.I pct.113 referitor la art.1811 alin.(3) şi art.I pct.183 referitor la art.282 alin.(2) şi alin.(4) lit.a).”

UPDATE CCR a declarat proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală parţial neconstituţional, potrivit unor surse politice. În cursul zilei de vineri ar urma să fie dat şi comunicatul privind decizia CCR. 

Dacă prin modificările la Codul Penal, votate deocamdată doar de Senat, intenţia Parlamentului este de a favoriza faptele comise de demnitari şi funcţionari publici, modificările aduse Codului de Procedură Penală, votate de ambele Camere şi semnificativ mai favorabile făptuitorilor, sunt de natură să încurajeze absolut toate infracţiunile din Codul Penal.

Cadou pentru Liviu Dragnea
PSD a modificat Codul de Procedură Penală astfel încât liderul PSD să aibă încă o cale de atac în dosarul Referendumului, în care a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit noilor prevederi votate de PSD, o hotărâre definitivă a instanţei poate fi revizuită dacă unul dintre judecători nu a semnat motivarea sentinţei. Amendamentul i se aplică mănuşă lui Dragnea. Doi dintre cei cinci judecătorii care l-au condamnat pe liderul PSD la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul nu au semnat motivarea deciziei pentru că s-au pensionat, în condiţiile în care de la data pronunţării sentinţei şi până la publicarea motivării a trecut mai bine de jumătate de an. Unul dintre judecători este Livia Stanciu, ajunsă ulterior la CCR, iar cel de-al doilea magistrat este Luminiţa Zglimbea. Conform legii, în locul lor a semnat Cristina Tarcea, preşedintele Curţii Supreme, deci, din punct de vedere juridic, sentinţa primită de Liviu Dragnea nu poate fi pusă în discuţie. Totuşi, dacă noua variantă a Codului de Procedură Penală va intra în vigoare, liderul PSD va putea cere rejudecarea dosarului „Referendumul“,  căci prevederile votate de PSD acţionează şi retroactiv.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite