Tăriceanu şi Dăncilă nu pricep statul de drept. Nu suntem Republica procurorilor, ci Republica justiţiei independente

Iar a început Tăriceanu cu aberaţiile referitoare la justiţie. Speculând politic cele întâmplate la Baia de Aramă, nu pierde ocazia să se răfuiască cu Justiţia. Şi cine califică România drept Republica procurorilor? O persoană care are dosar penal pentru o mită de 800.000 euro, dosar instrumentat de către procurorii germani şi austrieci. Ce vrea, de fapt, Tăriceanu?

Magistraţii să asculte de politicieni, să cerceteze şi condamne pe cine spun ei. Politicienii să nu ajungă în procese şi puşcărie. Mai nou, şi doamna premier Dăncilă vede abuzuri ale procurorilor. Au calificarea să vadă aceste abuzuri?

Nu ştiu ce s-a întâmplat exact la Baia de Aramă

Sunt în spaţiul public mai multe variante referitoare la comportamentul autorităţilor pentru punerea în executare a unei sentinţe judecătoreşti. Cine a greşit, să plătească. Dar decizia nu o ia nici Tăriceanu, nici alţi politicienii care se bagă în seamă să capitalizeze politic o întâmplare mai specială. Justiţia, şefii ierarhici, CSM-ul sunt îndreptăţiţi de Constituţie să analizeze şi să soluţioneze eventuale abateri de la litera legii. Nu politicienii.

Domnule Tăriceanu, doamna Dăncilă, fiţi vă rog atenţi

În statul de drept sunt trei puteri independente: puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească. Ca atare, Justiţia este independentă, nu este supusă niciunei alte puteri, cu atât mai puţin puterii politicienilor. Politicienii fac parte din puterea legislativă şi-şi văd de treaba lor la elaborarea legilor. Şi puterea executivă exagerează la noi, când vrea să conducă ţara prin OUG-uri, nejustificate de război sau calamităţi naturale.

Nu e rolul politicienilor să spună că sunt „mii de oameni nevinovaţi“ în închisori, că nu au căderea, cunoştinţele şi pârghiile să decidă aşa ceva. Nu e rolul politicienilor să spună ca procurorii, judecătorii, fac ce trebuie sau ce nu trebuie. Justiţia are instrumentele ei de analiză şi control, nu e rolul politicienilor să se amestece. Numai că nu vor să înţeleagă. Să ne uităm în Statele Unite. Procuratura îl anchetează pe preşedintele Trump de-i merg fulgii, în ciuda faptului că şi el vede statul „subteran“ care nu ascultă de preşedinte. Nixon, Clinton au avut de-a face cu justiţia, iar Nixon a şi fost înlăturat de la putere în urma dosarului Watergate. Nu invers, nu Nixon a înlăturat procurori şi judecători.

Culmea este că mai toţi politicienii care perorează în legătură cu „statul paralel“, Republica procurorilor, au dosare penale iar unii ajung în puşcărie. Iar achitările, când sunt în procent rezonabil (la noi 10-12%) demonstrează tocmai că judecătorii nu sunt subordonaţi procurorilor, îşi fac datoria ghidaţi de legi şi de propria conştiinţă. Nu e nici pe departe o dovadă a unei justiţii incorecte sau corupte, ci a unei justiţii corecte.

Domnule Tăriceanu, doamnă Dăncilă, citiţi, vă rog, de mai multe ori paragraful acesta, poate, poate înţelegeţi ceva!

Nici Dragnea n-a scăpat de puşcărie. Ceilalţi politicieni, găsiţi vinovaţi, n-au nicio şansă să scape

Politicienii tot n-au înţeles că nu se pot sustrage jusititiei. Chiar sub umbrela parlamentului, mai devreme sau mai târziu le vine rândul să dea socoteală. Dacă Dragnea, care avea puterea absolută, n-a scăpat de puşcărie, ceilalţi nici atât nu vor putea scăpa. Am văzut pe 26 mai, la rezultatele de la alegeri şi referendum, că alegătorii nu dau doi bani pe acuzaţiile politicienilor la adresa justiţiei. Tăriceanu a luat 4,7%, n-a făcut nici pragul electoral. Ce vrea mai clar de atât? Să ajungă la 2%? O să ajungă!

În UE, ori respecţi statul de drept, ori eşti trecut la periferie

Spre deosebire de Republică Moldova, România este membru a UE şi NATO. A semnat tratate de aderare şi trebuie să le respecte. La noi, eventualii „Plahotniuci“ intră la puşcărie sau sunt anchetaţi penal. Chiar dacă, deocamdată, se ascund sub umbrela parlamentului. Pricepe, oare, doamna Dăncilă, aceste diferenţe? Vom vedea ce drum va alege.