Tăriceanu vrea să atace la CCR ordonanţa Guvernului de modificare a legislaţiei penale: Dacă eu aş fi dorit să fac o astfel de modificare, aş fi stârnit o furtună

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu analizează posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale (CCR) privind ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul Cioloş, prin care s-au transpus în legislaţia penală mai multe decizii ale CCR. Decizia lui Tăriceanu a fost luată după o discuţie cu fostul premier Victor Ponta.

„Vorbind despre ordonanţa de urgenţă pentru modificarea a peste 140 de articole din Codul penal şi din Codul de procedură penală, am văzut, din păcate, în spaţiul public puţine voci, opinii care să ia atitudine împotriva acestei practici pe care Guvernul a adoptat-o. Trebuie să subliniez faptul că, din experienţa mea de prim-ministru şi de parlamentar, nu putem să gândim că o astfel de procedură va fi utilizată de actualul Guvern. De altfel, vă imaginaţi că, dacă eu, la momentul la care exercitam această funcţie, aş fi dorit să fac o astfel de modificare a Codului penal sau a Codului de procedură prin ordonanţă, probabil că aş fi stârnit o furtună“, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Şeful Senatului ia în calcul să atace OUG la Curtea Constituţională (CCR). „Există o problemă serioasă dincolo de această chestiune procedurală, care este anormală, şi anume: Curtea Constituţională, nu o dată, a sancţionat modificările care sunt aduse legislaţiei privitoare la drepturile şi libertăţile fundamentale prin ordonanţă de urgenţă. Modificările referitoare la aceste probleme care ţin de fundamentul democraţiei, drepturile şi libertăţile individului nu pot fi făcute prin ordonanţă de urgenţă, de aceea îmi rezerv posibilitatea de a sesiza CCR şi am dat astăzi în lucru departamentului legislativ să studieze această chestiune şi să pregătească, dacă avem baza juridică, să sesizăm Curtea. Direcţia legislativă se va ocupa de inventarierea tuturor acestor propuneri şi aici va fi încă un element suplimentar pe care probabil voi decide sesizarea CCR. Până pe data de 6 iunie vor fi pregătite aceste lucruri, când activitatea Parlamentului va fi reluată“, a mai spus Tăriceanu.

Fostul premier Victor Ponta a criticat printr-un limbaj dur, în care nu ezită să-i compare pe cei din Ministerul Justiţiei cu o organizaţie teroristă, adoptarea de către Guvern a unei Ordonanţe de Urgenţă (OUG)  privind punerea în acord a legislaţiei penale şi procesual-penale cu deciziile CCR sau cu directive europene. Principalele critici se referă la modul cum au fost făcute aceste modificări şi la faptul că ar exista puncte ale ordonanţei care ar duce la încălcarea unor drepturi fundamentale.

„Modificările au apărut public după adoptare şi nu în dezbatere. Deci, «pe şest» cum lucrează «Guvernul lui» de obicei. Din cele 150 de modificări multe restrâng sau anulează drepturi fundamentale ale omului într-o democraţie reflectând încă o dată faptul că «Secta Macovei» gândeşte la fel cu ISIS (n.r.-organizaţie teroristă)!“, a afirmat Victor Ponta, politician care în ultimul timp lansează des atacuri la adresa Guvernului Cioloş şi preşedintelui Klaus Iohannis.

„Multe“ înseamnă două. De fapt unul

De fapt, din acele „multe“  modificări care ar restrânge anumite drepturi fundamentale, doar două au fost sesizate de către Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH.

În primul rând, e vorba de modificarea  articolului 153 din Codul de Procedură Penală, prin care, susţine APADOR-CH, are loc eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut înainte, în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane. Această critică a  APADOR-CH nu pare să se susţină. Potrivit ordonanţei, procurorul poate cere băncilor, fără autorizarea judecătorului, să comunice doar date privind existenţa şi conţinutul conturilor suspecţilor, ca să ştie ce urmează să ceară judecătorului. Însă potrivit unui articol nou-introdus prin ordonanţa de urgenţă, dacă procurorul vrea să verifice rulajul conturilor şi tranzacţiile efectuate, acesta trebuie să ceară autorizarea judecătorului.

O a doua schimbare criticată este abrogarea alineatului 1 al articolului 228 din Codul de Procedură Penală, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură.

Planul lui Ponta

Fostul premier Victor Ponta a găsit şi soluţia pentru o aşa-zisă rezolvare a situaţiei. Dacă până acum, Ponta se mulţumea doar cu vorba, de acesta dată, acesta vrea trecerea la fapte. Astfel, el a anunţat că  le va propune colegilor să respingă proiectul de lege care ar urma să aprobe OUG-ul. „Ca simplu deputat în Grupul PSD voi propune să votăm pentru respingerea acestei Ordonanţe de Guvern odioase! Modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală trebuie să fie adoptate doar de către Parlament, doar cu avizul Guvernului şi al CSM, şi doar după o dezbatere publică adevărată care să informeze şi să explice românilor despre ce e vorba. Altfel este dictatură“, mai spune fostul premier care după ce s-a plâns de „dictatura“ lui Băsescu, acum a schimbat retorica şi e nemulţumit de Guvern şi de preşedinte.

Tăriceanu sare în ajutorul lui Ponta

Ponta şi-a găsit imediat un aliat. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că e de acord cu propunerea lui Ponta. „Subscriu punctului de vedere exprimat de fostul premier Victor Ponta că această Ordonanţă ar trebui trântită în Parlament, pentru ca actualul Executiv şi cetăţenii să înţeleagă că modificări importante şi grave care privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor nu pot să fie adoptate în mod arbitrar de o persoană care este ministru al Justiţiei şi care a îndeplinit un rol de traducător mărunt al Bruxelles“, a declarat Tăriceanu care a cerut ca dezbaterea asupra punerii în acord a legislaţiei penale cu deciziile CCR să aibă loc în Parlament. 

Adevărata miză

Ceea ce nu spun cei doi politicieni este că rezolvarea tuturor acestor carenţe ale codurilor prin ordonanţă de urgenţă lasă fără justificare alte proiecte controversate, de tip „marţea neagră”, şi care urmau să fie votate la pachet cu modificările legitime reclamate de directivele europene sau de deciziile CCR. Discuţiile asupra proiectelor de lege care ţin de legislaţia penală au tot fost amânate în ultimele luni, iar în prezent parlamentarii sunt plecaţi în teritoriu pentru campania electorală.  Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, afirma la 1 martie că din 15 martie deputaţii jurişti urmau să înceapă discutarea mai multor proiecte de lege prin care sunt puse în aplicare  peste 30 de decizii CCR. Însă odată cu acestea, urma să fie pus pe agenda parlamentarilor şi pachetul de legi controversate pentru modificarea codurilor penal şi de procedură penală.

„În fiecare săptămână s-a discutat unul sau două proiecte. În funcţie de timpul pe care l-am avut la dispoziţie, am adoptat acele proiecte aşa cum au fost convenite cu Ministerul Justiţiei“, a declarat Ciucă pentru „Adevărul“. Afirmaţia sa este parţial adevărată, deoarece la majoritatea şedinţelor au fost dezbătute iniţiative legislative pe care privesc alte domenii, numai discuţiile despre pachetul de legi privind achiziţiile publice ocupând agenda pentru mai bine de o săptămână. Mai mult, ultimele două şedinţe nu s-au ţinut din lipsă de cvorum. 

„Avem 35 de proiecte de lege rămase care vizează modificări ale Codului Penal şi  de Procedură Penală. Unele au fost depuse în Parlament acum mai mulţi ani. Cel mai vechi este din 2006“, a declarat liberalul Ioan Cupşa. Printre cele 35 de iniţiative se află  şi mai multe proiecte de lege controversate, a căror dezbatere a tot fost amânată de aproape un an din cauza presiunii opiniei publice. Surse politice au relatat pentru „Adevărul“ că o parte dintre parlamentarii cu probleme penale din PSD aşteaptă momentul propice pentru a dezbate şi aproba o parte dintre aceste proiecte.

Varianta modificării OUG-ului

Însă, parlamentarii pot recurge şi la varianta aducerii de amendamente la OUG-ul care va ajunge în Parlament. Astfel, în timpul parcursului legislativ al proiectului de lege pentru aprobarea OUG –ului lui Cioloş, Ponta sau Tăriceanu pot recurge la varianta modificării aşa cum vor ei a actului normativ venit de la Palatul Victoria. Ultimul exemplu al unui asemenea demers a fost reprezentat de mutilarea completă a OUG referitoare la acordarea titlurilor de doctor pentru modificarea Legii educaţiei. 

Ceea ce este cert e că până la finalul acestei sesiuni parlamentare, adică la sfârşitul lunii iunie, nu există nicio şansă ca toate iniţiativele care au legătură cu Codul Penal sau de Procedură Penală să fie adoptate sau respinse, după cum a precizat deputatul Cupşa.