Tăriceanu răspunde criticilor lui Frans Timmermans: Comisia Europeană înseamnă mai mult decât un politician. România nu e cu adevărat stat de drept

Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut demisia Liviei Stanciu, şefa ÎCCJ FOTO Arhiva Adevărul

Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis o scrisoare vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a dezvăluit că l-a mustrat pe demnitarul român pentru atacurile lansate la adresa Liviei Stanciu, şefa ÎCCJ. Şeful Senatului îi spune lui Timmermans că România, spre deosebire de Olanda, nu este un stat de drept, criticând procurorii şi serviciile secret. În final, Tăriceanu îi spune oficialului europena că nu este informat.

Scrisoarea integrală a lui Tăriceanu:

"Stimate domnule Frans Timmermans,

Am fost informat despre declaraţia pe care aţi făcut-o pe 25 iunie a.c. în faţa membrilor Comisiei LIBE a Parlamentului European, referitor la întâlnirea noastră, pe care am avut onoarea să o găzduiesc la Senatul României.

Din cele spuse de dumneavoastră în faţa comisiei LIBE, am reţinut următorul paragraf: ”I-am spus foarte clar preşedintelui Senatului: cred că într-un stat de drept nu ai voie să-l ataci pe preşedintele celei mai înalte curţi de justiţie a ţării. Aşa ceva nu se face. Dar el a făcut asta. Şi i-am spus în faţă că nu faci aşa ceva”.

Da, domnule prim-vicepreşedinte, aţi fi avut dreptate dacă poziţia mea publică ar fi fost un atac la adresa Justiţiei, dar nu a fost cazul!

Într-un stat de drept, în ţara dumneavoastră, Olanda, şi în majoritatea covârşitoare a statelor membre ale UE, preşedintele Senatului nu are voie să atace Justiţia. Totodată sunt nevoit să vă aduc la cunoştinţă că România, are mai multe probleme de rezolvat pentru a fi cu adevărat un stat de drept. Rezolvarea acestor probleme intră în competenţa Parlamentului, iar eu îmi folosesc toată influenţa şi prestigiul câştigat după Revoluţia din 1989 pentru ca România să fie un stat de drept, după modelul democraţiilor liberale din Europa.

Am convingerea că omologul preşedintelui ÎCCJ din Olanda nu ar fi aşteptat ca preşedintele Senatului să-i ceară demisia pentru fapta sa, ci şi-ar fi dat demisia de onoare imediat ce instanţa de judecată competentă a decis definitiv şi irevocabil achitarea persoanei pârâte de preşedintele ÎCCJ, ceea ce a echivalat cu un denunţ calomnios împotriva unui simplu cetăţean. Forţa de presiune şi intimidare a acestui denunţ calomnios, venit de la cel mai înalt nivel din Justiţia română, a angrenat un întreg lanţ de abuzuri şi proceduri ilegale ale unor procurori de la DNA şi judecători, care au dus la privarea de libertate a unui cetăţean român nevinovat pe o durată de 191 de zile. Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii - CSM - a încercat să salveze ce se mai poate salva şi i-a cerut scuze public persoanei încarcerate pe nedrept timp de 191 de zile.

Am convingerea că în Olanda serviciile secrete nu participă la derularea anchetei până la finalizarea actului de Justiţie, aşa cum a declarat public un general activ din Serviciul Român de Informaţii că se întâmplă în România.

Am convingerea că în Olanda serviciile secrete nu şi-au infiltrat ofiţeri acoperiţi în Justiţie şi în Ministerul Public ca în România, aşa cum reclamă asociaţiile profesionale ale magistraţilor cu care am avut de curând întâlniri în numele Senatului, pentru o informare reciprocă, pentru un dialog direct şi pentru ca să acţionăm împreună pentru a face din România un stat de drept.

Am convingerea că în Olanda prezumţia de nevinovăţie este respectată în timp ce în România ea este anulată de procurori prin scurgerile premeditate de informaţii din dosarele aflate în faza de instrumentare. Această situaţie induce o presiune publică inacceptabilă asupra judecătorilor.

Am convingerea că în Olanda procurorii nu anchetează oportunitatea deciziilor politice luate de membri ai Guvernului sau de parlamentari, aşa cum se întâmplă în România. 

Am convingerea că omologul CSM din Olanda nu activează în sfera politicii pentru susţinerea unor forţe şi persoane politice, aşa cum se întâmplă în România. Ştiu toate acestea şi din întâlnirile directe pe care le-am avut cu membri ai CSM şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor.

Ar mai fi multe lucruri de spus şi, sincer, credeam că aparatul de lucru al Comisiei Europene la Bucureşti vă furnizează informaţii mai complete şi mai relevante privind realităţile româneşti. Acest neajuns poate fi depăşit oricând, fie prin ameliorarea informării dumneavoastră, fie prin contacte directe mai dese.

Doresc să-mi închei scrisoarea parafrazând o altă afirmaţie pe care aţi făcut-o în faţa comisiei LIBE a Parlamentului European. Aţi spus:"Noi nu criticăm ţări, criticăm politicieni. Ştiţi, ţările înseamnă mult mai mult decât nişte politicieni". Iar eu spun: eu nu critic Comisia Europeană, eu critic un politician. Ştiţi, Comisia Europeană înseamnă mult mai mult decât un politician."

„Nu poţi să o ataci pe şefa ÎCCJ“

Într-un discurs ţinut în Parlamentul European, Frans Timmermans a dezvăluit că i-a atras atenţia preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, că „nu are voie să o atace pe preşedinta celei mai înalte curţi de justiţie!“.

Frans Timmermans a explicat, în contextul unei discuţii despre imunitatea lui Victor Ponta iniţiată în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, că România a progresat mult la capitolul Justiţie dar nu se află încă în ”punctul fără întoarcere”.

Pentru a arăta că îl preocupă situaţia din România, Timmermans a dat un exemplu concret. El a detaliat o discuţie pe care a avut-o la ultima vizită în România cu Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului.

„I-am spus că într-un stat de drept nu poţi să o ataci pe preşedinta celei mai înalte curţi! I-am spus foarte clar că aşa ceva nu se face! Şi el a făcut asta! Şi i-am zis direct că aşa ceva nu se face”.

Vicepreşedintele Comisiei Europene se referea la cererile şi atacurile repetate ale lui Călin Popescu Tăriceanu la adresa Liviei Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.  

Comisia Europeană va urmări cu atenţie amendamentele aduse Codului Penal pentru a se asigura că nu va exista un atac la adresa Justiţiei din România, a mai declarat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans, în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE a PE privind situaţia din România.