Tăriceanu a iniţiat o lege prin care preşedintele să nu mai facă numiri în Justiţie. Predoiu: Modificările sistemului judiciar nu se fac pe colţul mesei

Călin Popescu Tăriceanu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat joi că vrea să depună un proiect de lege prin care preşedintele României să nu mai facă numirile-cheie din justiţie, cum ar fi pentru funcţiile de preşedinte ICCJ, procuror general, procuror şef al DNA, procuror şef al DIICOT. Iniţiativa vine în contextul în care în acest an urmează o serie de numiri-cheie în justiţie.

"Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, să scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM pentru procurori şi ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curţi să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii", a declarat Tăriceanu într-o conferinţă de presă în care şi-a prezentat intenţiile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

"Propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să ţină numai de ÎCCJ. Cu alte cuvine, ÎCCJ îşi alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, ei se aleg de către membrii Curţii", a spus preşedintele Senatului.

Tăriceanu propune ca ''procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora'' să fie numiţi de CSM ''dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".

De asemenea, proiectul de lege prevede că revocarea din funcţie se face de către cine face numirea pentru că "trebuie să existe o simetrie".

"A doua propunere se referă la mecanismul revocării. Întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac şi revocarea. (...) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai ÎCCJ se face de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea Adunării generale pentru motivele prevăzute la art. 51 din Legea 303/2004", a mai spus Tăriceanu.

În prezent, revocarea acestora din funcţie de face de către preşedintele României, la propunerea CSM. În iniţiativa sa legislativă, Călin Popescu Tăriceanu propune ca alin. 2 al articolului 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

"Cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituţii, să întărească sentimentul, percepţia şi faptul în sine, realitatea de independenţă a justiţiei, totală independenţă a justiţiei, scoaterea de sub orice incidenţă a decidenţilor politici în privinţa acestor numiri, în aşa fel încât progresele care s-au făcut până acum să fie consolidate, întărite şi anumite slăbiciuni care se constată în moment să fie pe cât posibil îndepărtate", este de părere preşedintele Senatului.

Tăriceanu a mai spus că proiectul său de lege nu prevede amendarea Constituţiei şi că va discuta cu toate partidele politice parlamentare pentru a crea o majoritate în vederea trecerii proiectului prin Parlament.

Iniţiativa vine în contextul în care în acest an urmează o serie de numiri-cheie în justiţie. Astfel, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, îşi încheie în septembrie cel de-al doilea mandat, neputând fi numită din nou în această funcţie.

Noi numiri ar putea fi făcute şi la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Mandatul procurorului general Tiberiu Niţu şi al procurorului-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi se încheie în luna mai a acestui an, existând însă posibilitatea reînnoirii acestora. 

Predoiu: Propunerea produce dezechilibre în funcţionarea statului

Liderul PNL Cătălin Predoiu nu vede cu ochi buni propunerea lui Tăriceanu. „Nu am citit o motivare a domnului preşedinte al Senatului. Tot ce pot să spun este că modificările la arhitectura sistemului judiciar nu se fac pe colţul mesei şi sunt precedate de o analiză serioasă a stadiului în care se află reformele în Justiţie, funcţionalitatea instituţiilor. A începe acum să umblăm la arhitectura sistemului judiciar pe nepusă masa cred că e o idee proastă. Eu cred că propunerea domnului Tăriceanu ar produce dezechilibre în funcţionarea statului şi o întoarcerea spre sine a sistemului judiciar. Ne-am îndrepta spre un autarhism care nu ar fi binevenit. Pentru a vulgariza puţin subiectul, dacă nici la fotbal nu schimbi echipa care joacă bine, de ce ne apucăm acum să facem inovaţii de la vârful Senatului“, a spus Predoiu. 

Preşedintele PNL Bucureşti a făcut o scurtă comparaţie cu alte state în care capii Justiţiei sunt numiţi politic. „Să ştiţi că modul în care se fac numirile în sistemul judiciar la noi, nu este unul particular. E un sistem întâlnit în democraţii, pentru că e o interacţiune între puterile statului. Cel mai banal exemplu este cel al SUA unde, de asemenea, preşedintele are un rol chiar mai pregnant  decât îl are în România în astfel de întâlniri la nivelul sistemului judiciar. Este vorba de o formalitate finală a preşedintelui, precedată de filtre“, a spus Predoiu.