Tăcerile preşedintelui Iohannis şi reacţia PNL

Conform ultimelor sondaje, încrederea românilor în Klaus Iohannis a scăzut  FOTO Mediafax

Începând de la mijlocul săptămânii trecute în presa scrisă şi audiovizuală au apărut comentarii în care se analizează ceea ce dă semne a fi o drastică scădere în sondaje a preşedintelui Klaus Iohannis.

Au făcut-o televiziuni, precum Antena 3 sau România tv, despre a căror politică editorială nimeni nu are nici cea mai mică îndoială că e făcută fie de organismele de conducere ale unor partide politice, fie de patroni la rându-le încatenaţi politic. Acestor medii de informare cu profil îndoielnic li s-au alăturat postul de televiziune b1tv, puternic ancorat jurnalistic în lumea lui cine şi cât dă mai mult, adică în interesul financiar de moment al acţionariatului său şi  cotidianul Evenimentul zilei, din ce în ce mai clar oficiosul PMP şi al fostului preşedinte Traian Băsescu.

 Deloc întâmplător, tot săptămâna trecută, şi România tv, şi Antena 3, şi b1tv, şi Evenimentul zilei au reprodus largi extrase dintr-un usturător editorial la adresa preşedintelui Iohannis, editorial purtând semnătura unui jurnalist sibian pe nume Dorin Teodorescu. Solicitat să intervină telefonic în emisiunile aceloraşi posturi, ziaristul în cauză s-a arătat mai puţin vehement decât în scris, nuanţându-şi o parte dintre afirmaţii, punându-le diezi destul de semnificativi. Interesant e că aceleaşi organisme de presă au făcut referire la nervozitatea preşedintelui în faţa îngrijorătoarei şi vertiginoasei scăderi în ochii opiniei publice, precizând uneori că au primit respectivele informaţii „pe surse”, totul semănând cu celebrul text caragialean Ce gândeşte suveranul. 

Comentariile, analizele şi presupunerile amintite mai sus sunt declarat fundamentate pe două sondaje de opinie. Primul datorat CSCI, cel de-al doilea institutului Avangarde. Numai că, ne reamintesc unii analişti, ca şi televiziunile şi gazetele rămase fidele preşedintelui, mai toate institutele ce produc la noi astfel de sondaje au fost înfiinţate relativ recent. Ceea ce înseamnă că activitatea lor nu beneficiază de acreditarea şi de validarea pe care numai timpul le conferă.

Oricum ar fi şi cu oricâtă prudenţă am privi atât comentariile de presă cât şi sondajele pe care acestea se bazează, nu se poate totuşi să nu observăm o oarecare dezamăgire a electoratului faţă de felul în care înţelege să îşi îndeplinească obligaţiile specifice funcţiei prezidenţiale dl. Klaus Iohannis.

Multă vreme s-a spus că actualul şef al Statului, adept al unui alt fel de a face politică, nu agreează lumina reflectoarelor şi nici multul zgomot foarte adesea pentru nimic cu care ne-a obişnuit predecesorul său. Că tace şi face.

Mai apoi i s-a reproşat nu doar că tace şi este un prost comunicator, dar nici că nu prea face. Sau că ceea ce face e mai degrabă în favoarea interesului personal decât în cel al ţării. Că angajează cheltuieli exorbitante în acest scop. Că avalanşa cererilor de măriri salariale cu care se confruntă zilele acestea guvernul a fost declanşată de nerăbdarea preşedintelui de a-şi vedea salariul triplat peste rând.

S-a mai spus că dl. Iohannis ar fi mult prea mult timp în vacanţă, profitând de faptul că nu ar exista niciun fel de prevederi legale în privinţa concediului preşedintelui. Că nu a scăpat ţara de guvernul preponderent PSD, de premier în primul rând. Fapt ce nu l-a scăpat pe preşedinte de acuzaţiile potrivit cărora ar fi acţionat anticonstituţional atunci când în luna iunie, în momentul în care dl. Ponta s-a ales cu un dosar penal şi cu calitatea de învinuit, i-a cerut acestuia demisia.

Când a făcut ceva, şi mă gândesc la retrimiterea Codului fiscal în Parlament ori la desemnarea unui nou şef la SIE în persoana d-lui Mihai Răzvan Ungureanu, d-lui Iohannis i s-a reproşat că acţiunea domniei sale nu ar fi fost tocmai conformă cu filosofia „lucrului bine făcut” afirmată în timpul campaniei electorale. Şi că ar pune în dificultate, dacă nu chiar într-o situaţie penibilă PNL-ul, partidul său, cel care în viitor ar trebui să dea ţării „guvernul său”, adică guvernul preşedintelui.

Iată însă că luni PNL-ul nu doar că a acceptat, ba chiar a salutat printr-o postare pe Facebook a dnei Alina Gorghiu iniţiativa PSD şi a noului său şef, dl. Liviu Dragnea, de a prelungi discuţiile pe tema codului cu pricina şi de a le conferi un plus de coloratură politică. Punând astfel sub semnul întrebării pactul pe această temă ce pare să se fi încheiat săptămâna trecută între preşedinte şi premier. Dl. Dragnea a dorit probabil să arate că niciun fel de decizie nu poate fi luată de dl. Ponta fără a avea şi acordul său.

Mai greu de spus e ce a dorit să demonstreze dna Alina Gorghiu. Să fi căzut domnia sa şi noul PNL într-o abilă capcană a dlui Dragnea? Să fi speculat oare dl Dragnea în interes personal resentimentele dnei Gorghiu faţă de dl. Ponta? Dacă e aşa, atunci stratagema dlui Dragnea a reuşit. Şi a reuşit atât de bine încât şeful interimar al PSD a primit luni seara în direct, la Digi 24 calde aprecieri din partea dnei Gorghiu. Sau să fi dorit oare PNL şi copreşedinta lui să arate că şi-au cam pierdut răbdarea şi că s-au cam săturat de tăcerile preşedintelui care nu le facilitează aşa cum s-ar fi aşteptat accesul la putere? Tăceri care, iată, s-ar putea ca până la alegerile la termen să facă astfel încât dl. Iohannis să nu mai funcţioneze în niciun chip drept locomotivă electorală.