Tabloul complet al cruciadei penalilor împotriva Justiţiei

Tabloul complet al cruciadei
penalilor împotriva Justiţiei

Senatorul PSD Şerban Nicolae a încercat în două rânduri să modifice Codul Penal Foto: Mediafax

Deputaţii şi senatorii din arcul de Putere al PSD au încercat pe toate căile să promoveze legi care să-i scape pe corupţi de incompatibilităţi, de cătuşe şi chiar de procurori. „Adevărul“ vă prezintă o imagine completă a ofensivei împotriva Justiţiei purtată în tranşeele din Casa Poporului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Parlamentarii Puterii poartă un război cu instituţiile sistemului judiciar după următoarea tactică: au aruncat în Senat şi în Camera Deputaţilor câteva proiecte legislative prin care vor să mutileze legislaţia penală, cu intenţia că, oricât ar fi de criticate, până la urmă unul tot o să treacă. Aşa se face că, doar în ultimele trei luni, au ieşit la iveală cinci proiecte de lege anti-Justiţie, iniţiate de parlamentari PSD sau de aleşi din partidele „afiliate“ PSD. Unele au trecut tacit de Senat, altele zac în acest moment la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, cu scopul de a fi aruncate în plen la momentul oportun. Practic, o nouă „marţe neagră“ stă la pândă în sertarele Parlamentului.

Unul dintre cei mai vehemenţi parlmentari împotriva procurorilor este senatorul PSD Şerban Nicolae. Fostul avocat al lui Cătălin Voicu, fost senator PSD condamnat la 7 ani de închisoare, a iniţiat un proiect de lege care prevede ca inculpaţii cercetaţi pentru corupţie să nu mai poarte cătuşe atunci când sunt arestaţi preventiv. În plus, inculpaţii plasaţi în arest la domiciliu, dacă au mai multe reşedinţe, să poată să-şi aleagă unde să fie cazaţi. Practic, cum cei mai mulţi politiceni au case de vacanţă la mare şi la munte, arestul la domiciliu ar însemna un adevărat concediu de odihnă. Proiectul de lege al lui Şerban Nicolae a trecut tacit de Senat, urmând să fie discutat de către Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.

Tot Şerban Nicolae este iniţiatorul unui alt proiect de lege îndreptat împotriva Justiţiei şi a presei, depus încă de anul trecut, care, la rându-i, a fost adoptat tacit de Senat şi care propune pedepsirea cu până la trei ani de închisoare a celor care dezvăluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare.

Cei 10 împotriva Codului Penal

Un alt episod din filmul PSD contra Justiţie s-a consumat în Parlament în urmă cu două săptămâni, când parlamentarii Puterii au încercat să atace pe două fronturi legislaţia penală. Este vorba de iniţiativa legislativă de modificare a Codului de Procedură Penală, depusă de către zece deputaţi ai Puterii, dintre care patru cu probleme penale, care face imposibilă arestarea preventivă şi pune piedici în calea anchetelor. Concret, cei 10 deputaţi au propus ca judecătorii să nu mai poată dispune măsura arestului preventiv dacă la dosar nu sunt „probe concrete“.  Actualul Cod de Procedură Penală prevede că măsura arestului preventiv poate fi luată „numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune“. Proiectul de lege a fost depus la Senat, ca primă Cameră sesizată, însă aleşii nu se grăbesc, deocamdată, să o ia în discuţie. Cel mai probabil, senatorii aşteaptă termenul de adoptare tacită, care este de 45 de zile, fiind deja o practică în cazul acestor proiecte de lege care vizează Justiţia. Unul dintre semnatarii proiectului este Marius Manolache, finul premierului Victor Ponta.

În aceeaşi zi în care presa era ocupată cu asaltul deputaţilor, în Comisia Juridică de la Senat, Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) au propus un amendament la Codul Penal şi cel de Procedură Penală, prin care „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice“, înlocuind sintagma „suspiciunea rezonabilă“. Senatorii au adoptat modificările prin vot secret, proiectul urmând să ajungă în Camera Deputaţilor, forul decizional.

Ultimul proiect de lege împotriva legalităţii, dar şi a moralităţii se referă la dezincriminarea conflictului de interese.  Parlamentarii PSD Ciprian Nica şi Victor Roman şi-au asumat ciuntirea legii pentru a crea cadrul legal ca pe viitor fiecare coleg să ajungă iar să-şi remunereze din bani publici familiile. Altfel spus, parlamentarii vor să-şi angajeze din nou soţiile, nepoţii sau alte rude la cabinetele lor parlamentare, fără a intra sub incidenţa legii. În plus, aleşii care au deja procese pe rol pentru conflict de interese vor scăpa de probleme. Este cazul liderului deputaţilor PSD, Marian Neacşu, care a fost trimis în judecată după ce şi-a angajat fiica pe bani publici. Proiectul trebuia discutat marţi de către Comisia Juridică, însă a fost scos de pe ordinea de zi pe ultima sută de metri. „Am amânat-o pentru că am văzut că vă interesează atât de mult. Monica Macovei a omorât ţara asta, şi voi ţineţi cu ea“, au fost explicaţiile oferite de Ciprian Nica.

Legea ANI, atacată din două părţi
Tot luna aceasta, un proiect iniţiat de şase deputaţi PSD, în frunte cu Marian Neacşu, liderul grupului social-democrat din Camera Deputaţilor, ţinut la sertar în ultimele şase luni, a fost votat de Camera Deputaţilor, cu largă majoritate. Prin urmare, noua formă a legii le permite primarilor să facă parte din forurile de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intracomunitară, motiv pentru care peste 1.000 de aleşi locali au procese cu ANI. Legea a fost trimisă la promulgare, însă preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o la Curtea Constituţională. Un al doilea proiect cu aceeaşi miză se află la Senat şi le permite aleşilor locali să facă parte din asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, fără a mai putea fi traşi la răspundere pentru incompatibilitate. În acest sens, iniţiatorii PSD, printre care Gabriela Vrânceanu Firea, au modificat trei articole din legea Administraţiei publice locale, care ciuntesc considerabil din atribuţiile ANI.

Scrisoarea lui Tăriceanu anti-DNA a ajuns pe masa Inspecţiei Judiciare

După ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care i-a cerut „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, şi Laura-Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA“, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecţia Judiciară.

„Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile instituţionale şi publice ale reprezentanţilor puterii legislative, liderilor politici şi formatorilor de opinie, ale căror declaraţii depăşesc limitele rezonabile ale discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului“, se arată în comunicatul magistraţilor.

În scrisoarea sa către Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu a acuzat DNA că Mariana Rarinca (aflată în proces cu preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu) a fost dezavantajată de Justiţie.  „Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu“, a acuzat liderul Senatului.

Judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM i-a răspuns, în nume personal, printr-o scrisoare deschisă. „Afirmaţi că procedura s-a declanşat în urma unui denunţ calomnios din partea preşedintelui ICCJ. Eu aş recomanda mai multă rezervă în stabilirea de către senatori a unor încadrări juridice şi vinovăţii; dacă bănuiţi că un cetăţean al ţării a comis o infracţiune, ar trebui să sesizaţi Parchetul, nu pe Preşedintele ţării“, arată Danileţ. „Afirmaţi că probele cu privire la existenţa faptei nu au existat niciodată. Or, eu constat din datele publice existente pe portalul instanţelor că motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei, ci fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege. Dar pentru aceasta trebuie să aşteptăm cu toţii motivarea hotărârii, care încă nu a fost redactată“, mai susţine judecătorul.

„Bătălie purtată în mod elegant“
Premierul Victor Ponta a citit scrisoarea lui Tăriceanu într-o cu totul altă notă.  „Este o bătălie pe care liberalii reprezentaţi de Tăriceanu o poartă în mod elegant şi la care primesc înjurături şi tot felul de expresii de uşa cortului de la pedelişti, în special de la pedeliştii pe care Tăriceanu i-a numit miniştri“, a spus Ponta.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările