Surse. PSD atacă degeaba Guvernul Orban 2 la CCR. De ce are şanse infime de reuşită. Precedentul Boc

Marcel Ciolacu şi Ludovic Orban coabitează FOTO Mediafax/Alexandru Dobre

Liderii PSD au decis vineri, într-o şedinţă restrânsă, să conteste Guvernul Orban 2 la CCR. Motivul: Klaus Iohannis ar fi declanşat un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul în momentul în care l-a desemnat tot pe Ludovic Orban premier, deşi cu o zi înainte picase prin moţiune de cenzură. Însă Constituţia îi oferă preşedintelui libertate totală când vine vorba de desemnarea unui premier.

1. PSD îi reproşează preşedintelui Klaus Iohannis că a sfidat Parlamentul când l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, care cu o zi înainte picase la moţiune. Însă, momentan, în Parlament nu există o majoritate clară. Spre exemplu, PSD şi ProRomânia adună doar 226 de voturi, cu 7 sub limita majorităţii. Aşadar, Remus Pricopie, propunerea comună de premier cu care Marcel Ciolacu şi Victor Ponta au mers la Cotoceni, nu se baza pe o majoritate parlamentară, astfel încât preşedintele să ţină cont de coaliţia ad-hoc PSD- ProRomânia. 

2. Potrivit Constituţiei, preşedintele Klaus Iohannis are libertate totală pentru a propune un premier. „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament“, arată articolul 103 din Constituţie. Niciun partid nu are majoritat absolută în Parlament, nici măcar o alianţă. Aşadar, în urma consultărilor de la Cotroceni, Iohannis l-a desemnat premier tot pe Ludovic Orban. 

3. Există precedent. În 2009, Guvernul Boc a picat în urma unei moţiuni de cenzură a PSD-PNL. Mircea Geoană şi Crin Antonescu, liderii partidelor care strângeau o majoritate parlamentară, l-au propus pe Klaus Iohannis premier. Preşedintele Traian Băsescu a refuzat şi l-a desemnat pe Lucian Croitoru, consilierul lui Mugur Isărescu, să formeze guvernul, însă Executivul Croitoru a picat la votul Parlamentului. Traian Băsescu a venit cu a doua propunere: Liviu Negoiţă, la acea dată primar al Sectorului 3. Guvernul Negoiţă nu a mai ajuns să fie votat de Parlament, pentru că au venit alegerile prezidenţiale, câştigate tot de Traian Băsescu. Imediat, şeful statului l-a desemnat premier pe Emil Boc, care a reuşit să strângă o majoritate parlamentară formată din PDL, UDMR şi UNPR - partidul de traseişti format de Gabriel Oprea. Prin urmare, şi în urmă cu 10 ani am avut un premier desemnat după ce fusese trântit prin moţiune de cenzură. 

4. Nici măcar juriştii PSD nu-şi fac speranţe că sesizarea va avea succes la CCR, susţin surse politie pentru Adevarul. De altfel, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR, a spus clar în mai multe intervenţii TV că preşedintele este liber să propună premier pe oricine doreşte, fără să ţină cont de oferta partidelor. 

5. Deşi vor sesiza luni CCR, social-democraţii nu vor bloca audierea miniştrilor şi votul pentru Guvernul Orban 2, susţin sursele citate. Procedurile parlamentare vor decurge conform regulamentului, iar în acest timp PSD va aştepta verdictul Curţii. Dacă magistraţii CCR vor da dreptate PSD, preşedintele trebuie să vină cu un nou nume  de premier, altul decât Ludovic Orban.  Dacă nu, şeful statului îl va propune încă o dată pe Orban cu scopul de a declanşa alegeril anticipate. 

C(i)olacul de salvare pentru anticipate 

PNL s-a angajat că nu va da OUG ca preşedinţii de CJ să fie aleşi indirect, în timp ce PSD a promis că se va mobiliza la moţiunea de cenzură, astfel încât să facă primul pas spre anticipate. Înţelegerea a funcţionat perfect. În continuare, PNL trebuie să abandoneze proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi, în timp ce PSD trebuie să NU voteze învestirea celor două guverne Orban pe care Klaus Iohannis le va propune