PSD l-a dat pe Tăriceanu pe mâna DNA. Comisia Juridică a Senatului a dat aviz pozitiv pentru ridicarea imunităţii. Urmează votul decisiv în plen

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / George Călin
FOTO Inquam Photos / George Călin

Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil solicitarea DNA pentru ridicarea imunităţii liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. PSD are majoritate în Comisia Juridică. Urmează votul în plen, care poate fi programat azi sau săptămâna viitoare. Tăriceanu e acuzat de procurorii DNA că ar fi primit o mită de 800.00 de lei. Liderii ALDE decid azi dacă mai rămân la guvernare alături de PSD.

După şase luni de tergiversări, Comisia juridică a Senatului a avizat pozitiv solicitarea DNA de încuviinţare a urmăririi penale pentru liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu. „Vom propune plenului Senatului efectuarea urmării penale faţă de domnul Tăriceanu, urmând să se decidă în consecinţă. Titularul acţiunii este plenul Senatului. Aşadar, propunerea noastră este dispunerea urmării penale. Avem un termen de două săptămâni să trimitem raportul în plen“, a spus senatorul PSD Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei Juridice. 

Comisia Juridică a Senatului e formată din: 6 senatori PSD; 1 senator ALDE; 2 senatori PNL; 1 senator USR şi 1 senator UDMR. PSD, PNL şi USR au votat pentru ridicarea imunităţii lui Tăriceanu, în timp ce UDMR s-a abţinut, susţin surse politice pentru Adevărul. 

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a precizat, la „Adevărul Live”, despre amânările repetate ale votului din Comisia Juridică din Senat privind ridicarea imunităţii sale, că e deranjat de faptul că s-a întârziat. Totodată, liderul ALDE a subliniat că Liviu Dragnea nu se foloseşte de situaţa sa pentru a-l şantaja şi că alianţa cu PSD este una solidă.

Istoricul amânărilor
Pe 7 noiembrie anul trecut, Direcţia Naţională Anticorupţie cerea ridicarea imunităţii parlamentare pentru preşedintele Senatului, procurorii vrând să-l pună sub acuzare pentru luare de mită în valoare de 800.000 de dolari.

Câteva zile mai târziu, pe 12 noiembrie, Biroul permanent al Senatului trimitea cererea DNA la Comisia Juridică. Potrivit unor surse, coaliţia PSD-ALDE nu ar fi pus solicitarea în mapa membrilor Biroului Permanent, ci au discutat pe documentele sigilate.

Pe 20 noiembrie, Comisia Juridică anunţa că a decis să-l audieze pe Călin Popescu-Tăriceanu pe 27 noiembrie.

O săptămână mai târziu, liderul ALDE era audiat de Comisia Juridică în urma solicitării DNA de avizare a începerii urmăririi penale, acesta declarând la final că nu se lasă intimidat de demersul DNA.

Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei juridice din Senat, explica atunci că „avem nevoie să ne convingem.„Fiecare membru are timp încă o săptămână să citească, până va aduce domnul Tăriceanu notele scrise.  Nu suntem aici pe repede înainte. Avem nevoie să ne convingem. Nu pot să spun ce probe aduce domnia sa. Marţea  viitoare ar urma să fie întocmit şi raportul”, declara Robert Cazanciuc

Totuşi, pe 4 decembrie, Comisia juridică a Senatului anunţa amânarea pentru încă o săptămână a votului, pentru ca mai apoi, pe 11 decembrie, să anunţe din nou o amânare de zece zile, până pe 21 decembrie, care a fost ultima zi din sesiunea parlamentară a anului trecut. Astfel, votul avea să se dea abia sesiunea următoare din februarie.

La sfârşitul lunii trecute, pe 28 ianuarie, mai multe dosare aflate la completul de cinci, printre care şi cel al lui Călin Popescu-Tăriceanu, a fost amânate până pe 25 februarie, pentru ca judecătorii de la Instanţa supremă, în Secţiile Unite, să decidă asupra jurisprudenţei de urmat în legătură cu repartizarea cauzelor.

Pe 19 februarie, liberalii criticau conducerea Senatului pentru nerespectarea calendarului votat în Biroul Permanent pentru dosarul prin care Parchetul General solicita reînceperea urmăririi penale a lui Tăriceanu, spunând despre întârziere că este „neregulamentară” şi „fără precedent”.

Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore

Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini.
Solicitarea ar fi fost inaintată Ministerului Justitiei. Călin Popescu Tăriceanu ar fi suspectat de luare de mită, iar fapta ar fi comis-o pe vremea când era prim-ministru, în perioada 2004-2008.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite