Surse: Criză de cadre în PSD. Cum fug social-democraţii de Educaţie şi Interne
0
Guvernul Dăncilă a ajuns să aibă două portofolii vacante după demisia lui Nicolae Moga şi demiterea Ecaterinei Andronescu, în fruntea Internelor şi Educaţiei având cele mai mari şanse să rămână Mihai Fifor şi Daniel Breaz, deja membri ai Guvernului, în condiţiile în care social-democraţii par să evite cele două instituţii cu probleme.
Lupta pentru funcţii dintr-un partid politic pare să nu se mai aplice de această data la PSD, cu toate că sunt aşteptate numiri de miniştri la Interne şi Educaţie, două portofolii destul de importante de-a lungul timpului. Pentru Interne a fost găsit ca interimar vicepremierul Mihai Fifor, politician care a trecut în ultimii ani pe la mai multe ministere. Acesta, fost apropiat al lui Liviu Dragnea, ulterior trecut în tabăra Vioricăi Dăncilă după condamnarea fostului şef al PSD, are şanse să fie numit ministru plin în condiţiile în care în partid nu mai sunt emise pretenţii pentru Interne, potrivit unor surse politice. Acestea au explicat faptul că dacă în trecut greii formaţiunii urmăreau să ajungă pe o asemenea funcţie, în prezent nu mai există o luptă aşa mare pentru Interne.
Cauza: situaţia complicată de la Caracal, după care asigurarea pregătirii prezidenţialelor şi a altor două rânduri de alegeri. În partid au mai fost vehiculate şi alte nume de posibili miniştri ai Internelor, ca deputatul Dorel Căprar (fost apropiat al lui Dragnea) Marcel Ciolacu (preşedinte al Camerei Deputaţilor) şi senatorul Viorel Salan, dar niciunul nu şi-a manifestat interesul.
Educaţia, din nou cu probleme
Situaţia e şi mai complicată la Educaţie. Daniel Breaz, ministru plin al Culturii, a ajuns interimar şi la Educaţie în condiţiile în care Dăncilă nu prea avea pe cine să pună, după demiterea lui Andronescu. În acest moment în PSD nu sunt persoane care să aibă trecere la Viorica Dăncilă şi să-şi asume portofoliul Educaţiei cu aproape o lună înainte de începerea şcolilor. De aceea Breaz are şanse să fie pus pe această funcţie, pentru a nu se ajunge la soluţii de avarie ca Valentin Popa sau Liviu Pop, potrivit unor surse politice.
Însă şi Breaz are probleme în ceea ce priveşte percepţia publică. Interimarul de la Educaţie s-a remarcat în spaţiul public în momentul în care a afirmat că o mama şi doi copii nu ar trebui consideraţi drept o familie, pentru că familie a fost anterior, când exista şi tatăl. Declaraţia lui a făcut-o pe Gabriela Podaşcă, la acea vreme colegă de partid, să spună despre Breaz că are o gândire de Evul Mediu. Apoi, după preluarea Ministerului Culturii, Breaz a avut mai multe ieşiri în care a făcut greşeli de exprimare, ceea ce a dus la semen de întrebare privind punerea sa la un asemenea minister.
Nu în ultimul rând, Breaz a gestionat cu dificultate cazul înfiinţării Muzeului Holocaustului, în condiţiile în care s-a vorbit de construirea unei clădiri pentru acest muzeu în parcul de lângă Muzeul Antipa din Bucureşti, însă atât societatea civilă, cât şi reprezentanţii unor instituţii contestă luarea unei asemenea măsuri.
Se încarcă comentariile...
