Strada vrea anticipate. Cât de lung e drumul până la dizolvarea Parlamentului, o decizie fără precedent

Românii au cerut în stradă alegeri anticipate, însă drumul până la dizolvarea Parlamentului pare mai degrabă un deşert constituţional. Numai un acord politic între toate partidele ar putea transforma dorinţa străzii în realitate. Asta dacă nu va fi exact invers: strada să forţeze demisia parlamentarilor.

 „Vrem anticipate, nu asasinate!“, este unul dintre sloganurile cel mai des rostite la protestele din Bucureşti. Oamenii au ieşit în stradă, au dărâmat Guvernul, iar acum cer cu insistenţă şi un nou Parlament, deci o cu totul altă clasă politică. Unii i-au strigat lui Klaus Iohannis să dizolve odată Parlamentul, deşi, legal, e aproape imposibil ca preşedintele să facă asta. Pe Facebook a fost creat un cont special denumit „Alegeri anticipate în România“, cu accente uneori anarhiste. „Ar trebui să acceptăm că piaţa, aşa cum e ea acum, este un element de presiune la adresa actualei clase politice şi nu o contestare cu accente extremiste care să ducă la dispariţia sistemului de partide“, spune analistul politic Dan Ionescu.

Pe fondul acestui val de revoltă profundă, cât de plauzibil este un astfel de scenariu: dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate? Vă prezentăm mai jos toate variantele politice care ar putea duce, în premieră pentru istoria post-decembristă a României, la alegeri parlamentare înainte de termen.

Singura variantă pur constituţională prin care poate fi dizolvat Parlamentul este prevăzută la articolul 89 din Legea fundamentală. „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură“, spune Constituţia, cu o anumită nuanţă, totuşi. Preşedintele nu este obligat să dizolve Parlamentul, ci „poate“ recurge la un asemenea act. Însă până să discutăm despre nuanţe, trebuie să depăşim paşii procedurali. Pe scurt, aşa cum spune şi articolului citat mai sus, Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier venite de la Cotroceni.

 Însă pragmatismul politic ne spune că o asemenea variantă este aproape imposibilă. Niciun parlamentar nu este dispus să renunţe, de bună voie, la un an de mandat  de dragul alegerilor parţiale. Aşa că, decât să-şi piardă funcţia, un parlamentar va vota oricând un premier pe care nu-l agreează. Altfel spus, propriul interes va bate tot timpul opţiunea politică, pentru că un scrutin parţial nu-i garantează niciunui senator sau deputat că va fi reales.

CALENDARUL E ÎMPOTRIVA STRĂZII
Există însă o variantă prin care să se ajungă la dizolvarea Parlamentului: acordul politic. Asta ar însemna ca partidele să bată palma şi să-i constrângă pe propriii parlamentari să respingă doi premieri propuşi de şeful statului. Dar pentru acest lucru trebuie oricum aşteptată trecerea celor 60 de zile stipulate de Constituţie, răstimp în care se pot face mai mult decât două propuneri. „E corect ce spuneţi, însă nu e simplu. Chiar dacă va exista o înţelegere între toate partidele şi preşedinte, trebuie să convingi doi oameni să fie bufoni. În plus, trebuie făcut un Guvern pe hârtie, de fapt două, în care apar nişte nume de formă. Cine e dispus să accepte asta? Nu e uşor să găseşti oameni de sacrificiu“, a spus un lider al PSD pentru „Adevărul“, cu condiţia anonimatului. În plus, şeful statului trebuie să aştepte încă o lună până să dizolve Parlamentul, timp în care s-ar adânci criza politică. 

„Procedura anticipatelor este foarte, foarte alambicată. Chiar dacă există consensul legat de invalidarea consecutivă a două guverne, avem în Constituţie un termen imperativ, de la care nu se poate deroga, de minimum 60 de zile de la prima nominalizare. Astfel, daca să spunem că prima nominalizare ar fi pe 15 noiembrie, chiar dacă invalidarile s-ar realiza pânăla 1 decembrie, Preşedintele poate dizolva Parlamentul abia pe 15 ianuarie. După acest moment (presupunând ca birocraţia organizării alegerilor o va gestiona guvernul interimar până pe 15 ianuarie) începe o campanie electorală de 30 de zile, ceea ce duce momentul votului în jurul datei de 15 februarie. Luând în calcul validări, jurăminte etc., am putea vorbi despre un guvern nou rezultat în urma alegerilor anticipate în jurul datei de 1 martie“, a calculate analistul politic Răzvan Prişcă în emisiunea Adevărul Live.

Conform unor surse politice, nici preşedintele Klaus Iohannis nu pare dispus să intre într-un astfel de joc. După consultările de ieri de la Cotroceni, preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a fost întrebat dacă şeful statului este de acord cu varianta alegerilor anticipate. „Singur că da. Dar nu e prima opţiune a preşedintelui“.

PLANUL PNL
Liberalii sunt cei care susţin vehement ipoteza alegerilor anticipate, dar au gândit un alt scenariu: demisia tuturor parlamentarilor. „Dacă demisionează toţi parlamentarii, nu mai avem Parlament. Deci se declanşează alegerile anticipate“, a spus liderul PNL, Vasile Blaga. Însă raţionamentul său e mult prea simplist: nicăieri în Constituţie nu scrie că în cazul în care toţi aleşii demisionează, Parlamentul este dizolvat. Deşi în realitate asta pare, conform legii ar fi mai degrabă un Parlament inexistent. „Nu există varianta dizolvării Parlamentului prin demisii! Ar însemna că România rămâne cu un Parlament gol“, după cum scrie analistul politic Ion M. Ioniţă pe blogurile adevarul.ro. Mult mai raţional a fost seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus. „Cu siguranţă nu-şi vor da demisia toţi parlamentarii. Reprezentanţii minorităţilor naţionale nu pleacă de acolo, aşa că Parlamantul nu poate fi desfiinţat“, a spus Quintus.

Strict legal, chiar dacă s-ar produce, demisia tuturor parlamentarilor n-ar declanşa alegeri anticipate, ci alegeri parţiale, pentru că ar rămâne descoperite toate colegiile electorale. Între timp, legea electorală a fost modificată şi colegiile uninominale au fost desfiinţate, revenindu-se la votul pe listă. „Alegerile parlamentare anticipate se pot organiza după noua lege electorală, pentru că vechea lege a fost abrogată“, spune Vasile Blaga.

De ce insistă PNL atât de mult  pentru alegeri anticipate? Primul motiv: s-ar plia exact pe doleanţa străzii şi ar câştiga electoral. Al doilea: PNL stă foarte bine în sondaje, iar organizarea unor alegeri parlamentare anticipate le-ar aduce liberalilor o victorie categorică. Aproape că ar ajunge să formeze singuri Guvernul, iar asta pentru patru ani. Al treilea: declanşarea alegerilor anticipate ar fi cea mai bună explicaţie pentru refuzul de a-şi asuma acum guvernarea, în condiţiile în care strada pune presiune continuu. Planul PNL merge şi mai departe. Potrivit unor surse politice, liberalii nu numai că ar vrea alegeri anticipate, ci şi organizarea anticipatelor concomitent cu alegerile locale. Astfel, ar împuşca doi iepuri dintr-o lovitură: ar ajunge şi la guvernare pentru patru ani şi, în plus, ar câştiga şi foarte multe mandate de primari.

Dragnea s-a sucit peste noapte

 În ziua în care a căzut Guvernul Ponta, liderul PSD Liviu Dragnea respingea din start ideea alegerilor anticipate. „Nu agreăm propunerea PNL de a se organiza alegeri anticipate. Ar însemna ca începând de astăzi, câteva luni de zile să fie Guvern instabil“, spunea Dragnea. După consultările cu Iohannis şi pe fondul protestelor din stradă, Dragnea s-a răzgândit. „Suntem deschişi la orice variantă care poate atinge obiectivele naţiunii noastre. Nu excludem varianta alegerilor anticipate“, a spus Dragnea.

JUMĂTATE DE PRECEDENT
Singurul caz în care Parlamentul a respins un premier (o singură propunere, nu două) a fost în toamna lui 2009. Atunci, după căderea Guvernului Boc, Legislativul l-a respins pe Lucian Croitoru,  premierul desemnat de Traian Băsescu. Însă acel vot a fost mai mult o joacă. „ Mai era puţin şi veneau alegerile prezidenţiale, toată lumea se concentra pe campanie. Dacă se ajungea să votăm a doua propunere, trecea cu siguranţă“, spune, azi, un fost parlamentar PDL.