Stenogramă. Cum s-a răzgândit Tăriceanu cu privire la MCV. Diferenţa radicală dintre discursul său din 2005 şi cel din 2018

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu susţinea, în 2005, cu doi ani înaintea integrării României în Uniunea Europeană, din poziţia de şef al Guvernului, un discurs complet pro-european. Astfel, acesta pleda pentru reforma totală şi independenţa justiţiei, dar şi pentru lupta anticorupţie - valori pe care România s-a angajat să le respecte la aderare. Răspunsul lui Tăriceanu la rezoluţia votată miercuri în PE a fost, însă, la polul opus.

„Dacă nu vom reforma din temelii justiţia, aşa cum ne-am angajat pentru aderare, atunci statul de drept nu va funcţiona niciodată în România. Fără un stat de drept funcţional, libertatea este iluzorie. Guvernul pe care în conduc consideră că reforma şi independenţa justiţiei sunt o prioritate a perioadei următoare şi, ca atare, voi acţiona în consecinţă”, a fost parte din discursul pe care Călin Popescu Tăriceanu îl susţjnea în 2005, în plenul Parlamentului, în calitate de şef al Executivului. 

Sursă Foto: Facebook

Acesta explica, în urmă cu 13 ani, că „bătălia împotriva corupţiei este cea mai dificilă”, însă este una necesară pentru a face parte din Uniunea Europeană. Călin Popescu Tăriceanu mai pleda în 2005 şi pentru libertatea de exprimare a presei şi a societăţii civile şi încuraja cetăţenii să se exprime, acesta fiind, potrivit lui, un drept „inalienabil”.

„Dacă lăsăm România prinsă în plasa corupţiei şi a grupurilor de interese, atunci libertatea noastră se va limita la a cânta vreo melodie la modă, la a ne uita la filme străine şi la a avea acces la bunuri de import. Din păcate, alţii ne vor decide soarta, în acest caz. Cred că bătălia împotriva corupţiei este cea mai dificilă bătălie pe care o avem de dus. Iar dacă nu o câştigăm acum, nu avem nicio şansă să câştigăm războiul pentru libertate şi pentru Europa! Din păcate, structurile corupte  tind să blocheze reformele europene, pentru că acestea le ameninţă interesele şi puterea. Dacă menţinem România în tăcere, adică dacă nu lăsăm  presa şi societatea civilă să vorbească libere, atunci ne minţim singuri că avem libertate şi că am fi europeni. Guvernul pe care îl conduc are o politică clară în acest domeniu: libertatea de expresie nu se negociază! Este un drept inalienabil, pe care îl consolidăm în fiecare zi”, se arată în discursul lui Tăriceanu.

Sursă foto: Facebook

Replica dată instituţiilor europene de preşedintele Senatului în 2018, la câteva ore după ce Parlamentul European a votat o rezoluţie împotriva României, este însă diametral opus, declarându-se „profund dezamăgit” de partenerii externi. Călin Popescu Tăriceanu a catalogat acţiunea Parlamentului European drept una „eminamente politică” şi a acuzat totodată de „lipsa unei informări echilibrate”, dar şi de „subiectivism” şi „dezechilibru”. 

„Comisia Europeană intră într-o zonă politică care nu e justificată, pentru că raportul e unul cu precădere tehnic. Am văzut o serie de abordări politice care pun sub semnul întrebării modul în care CE lucrează cu statele membre. Această rezoluţie analizează dintr-o perspectivă eminamente politică o serie de evenimente, fără ca să existe o informare echilibrată, fără nicio singură menţiune la poziţia oficială a autorităţilor române - Guvern, Parlament - şi acest lucru este cu totul şi cu totul nefiresc. este un document pe care am avut ocazia să îl analizez înainte şi este total dezechilibrat, este subiectiv şi pe mine mă dezamăgeşte profund”, a afirmat Tăriceanu miercuri.