Un raport al Fondului de anul acesta a concluzionat că ţările care au o inegalitate puternică în ceea ce priveşte veniturile sunt mai predispuse să aibă perioade scurte şi mai degrabă neînsemnate de creştere economică. Acelaşi raport a arătat că eforturile de redistribuire a venitului nu împiedică neapărat expansiunea economică a unui stat.

Pentru a doua cea mai săracă ţară din UE, cred că avem în spaţiul public mult prea multe voci care continuă să catalogheze măsuri extrem de necesare pentru combaterea inechităţilor sociale drept „pomeni”. Bineînţeles, este un spaţiu liber de dezbatere şi întotdeauna se vor găsi lideri de opinie ce se consideră a fi „de dreapta” care să critice luarea de măsuri sociale şi care tind să ignore această realitate dureroasă a românilor care se confruntă cu sărăcia. Aici este problema la care vreau să fac referire, deoarece, personal, consider că majoritatea celor din spaţiul public care cred sincer în politicile sociale s-au lăsat copleşiţi în ultimii ani de auto-intitulatele voci „de dreapta”.

S-a ajuns deja la interpretări extreme care au catalogat măsurile sociale drept „pomeni”. Caz concret: ajutoarele sociale trimise de Uniunea Europeană pentru categoriile defavorizate din România. Cât de hulită a fost ideea ca persoane cu venit minim garantat,  persoane cu handicap, pensionari şi şomeri cu venituri sub 400 de lei să primească pachete de alimente din fonduri europene, chiar şi după ce s-a explicat că acest lucru nu se va face în campanie electorală şi că bugetul de stat nu va fi afectat!

De luni, 15 decembrie, s-a început distribuirea organizată a acestor pachete de alimente, iar cei care au ochi să vadă realizează că este vorba despre un exemplu concret de ce poate face Uniunea Europeană pentru cei în nevoie şi nu despre o „pomană electorală” a Guvernului. Este cinic şi inacceptabil pentru un stat membru al UE ca acestor categorii să li se respingă dreptul la decenţă şi la strictul necesar. Oamenii cu salariu minim pe economie, pensionarii, şomerii şi categoriile defavorizate au nevoie de măsuri urgente pentru sporirea nivelului de trai, iar dezbaterile televizate între politicieni nu le ţin de foame. Tocmai în acest sens au fost planificate pentru 2015 creşterea salariului minim, creşterea alocaţiilor, indexarea pensiilor, sporirea veniturilor pentru profesori şi medici, creşterea finanţării domeniilor cheie.

Faptul că şi aceste măsuri au stârnit critici puternice ne arată câtă nevoie este de o echilibrare a dezbaterilor printr-o implicare mult mai activă a reprezentanţilor stângii din România (şi nu doar a celor din politică)! Cei peste 6 milioane de români care intră la categoriile de mai sus şi care încă nu dispun de o situaţie satisfăcătoare au nevoie, pe lângă măsuri sociale (care continuă să fie implementate şi salut acest lucru), de o serie de „avocaţi” credibili în spaţiul public care să le susţină interesele. Ca europarlamentar, m-am angajat să fiu o astfel de voce atât pe plan european, cât şi în dezbaterile din ţară, deoarece cred cu adevărat într-o Europă socială, într-un spaţiu al coeziunii care să ajute la eliminarea decalajelor dintre cele 28 de state membre ale UE. Sunt un europarlamentar al PSD, dar înainte de orice sunt un europarlamentar al stângii – un tânar care nu s-a format în comunism, dar care ştie ce înseamnă social-democraţia modernă. Este nevoie de mai multe astfel de voci care să susţină principiile social-democrate în România!

În acest sens, împreună cu organizaţia pe care o conduc, PES activists România, am lansat un proiect naţional prin care, de Sărbători, suntem alături de familiile care nu au aceeaşi şansă ca mulţi dintre noi pentru a arăta că solidaritatea încă există în societatea românească, aducând înapoi #zambetuldesarbatori.

Lansez un apel către toţi românii care cred în valorile stângii – nu numai către politicieni – să se implice public mai activ în sprijinirea intereselor categoriilor defavorizate şi în combaterea acelei mentalităţi care reduce orice măsură socială la stadiul de „pomană”. Numai o activitate susţinută a noastră în acest sens poate reda unor politici de stânga titlul cuvenit – acela de măsuri necesare pentru un stat european în care demnitatea şi echitatea sunt principii fundamentale.