Statistici care fac din România ruşinea Europei şi care demonstrează nesimţirea guvernanţilor

PIB-ul României depăşeşte 200 miliarde euro în 2018, iar într-un calcul aproximativ am avut în 29 de ani de după 1990 o sumă a PIB-urilor de circa 2.000 miliarde euro. La care se adaugă zeci de miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile. Bugetul de stat, în medie de 30% din PIB, a însemnat 600 miliarde euro.

Şi totuşi, unde au mers toţi aceşti bani? Restanţele uriaşe care fac din România ruşinea Europei, ne obligă să ne punem o astfel de întrebare.

Poate Curtea de Conturi a României ne va da un studiu documentat din care să aflăm răspunsul la acesta întrebare.

Lipsa de prioritizare pe obiective importante, furturile şi fraudele din bugetele statului, dovedite în instanţe de deciziile judecătorilor, lipsa de  interes a guvernanţilor pentru problemele reale şi importante ale populaţiei reprezintă explicaţia situaţiilor statistice prezentate mai jos.

De menţionat şi faptul că în decurs de 20 de ani din 29, la putere s-a aflat stânga socialistă, reprezentată acum de PSD. Care tot nimic nu face în domeniul îmbunătăţirii vieţii oamenilor.

1. 2400 de şcoli au WC-ul în curte, fără condiţii igienice esenţiale

Sute de mii de copii sunt supuşi riscurilor de a se îmbolnăvi pentru că toaletele şcolilor nu le oferă condiţii de igienă minime. Plus umilinţa de a folosi WC-uri din Evul Mediu. Nu s-au găsit în 28 de ani 70-80 milioane de euro, din 600 de miliarde, care să ne apere copiii de boli şi de umilinţe? Oricum am întoarce-o, nesimţirea este cel mai blând cuvânt găsit. Dintre cele 2400 şcoli, 7% se găsesc în mediul urban, iar scuza că primăriile se ocupă de baza materială a şcolilor nu ţine. Aşa cum s-au găsit soluţii pentru alte fenomene sociale, mai puţin importante, se puteau găsi şi în acest caz.

Jumătate din populaţia României, ţară europeană, are toaleta în curte la 29 de ani de la schimbarea regimului comunist 

Grav este că fenomenul este extins şi în mediul urban. Chiar şi în Bucureşti, oraş cu peste un miliard euro buget anual, sunt circa 200 de străzi neasfaltate, fără canalizare şi iluminat public. Cetăţeni ai unei capitale europene care trăiesc ca în Evul Mediu.

Primarii capitalei se bat cu pumnul în piept  că fac şi dreg pentru cetăţeni, dar nu-şi atârnă în birouri poze precum aceea de mai sus, pentru a-şi aminti zilnic în ce hal arată unele străzi din oraşul pe care îl păstoresc. Şi aici guvernul, parlamentul, puteau să rezolve problema prin alocarea de bani exclusiv cu această destinaţie. Care este situaţia în oraşele mai mici, sau la sate, dacă avem şi în Bucureşti astfel de străzi, îşi poate imagina oricine. Ce dovedeşte această situaţie? Nesimţirea guvernanţilor.

2. Centura Capitalei provoacă pierderi de miliarde de lei pentru că nu este funcţională

Suntem singura ţară europeană care nu are o centură funcţională. Ne-au bătut şi bulgarii, Sofia are o centură impecabilă. Ore întregi petrecute pe centura capitalei, maşini cu mărfuri perisabile, sau cu pasageri, sau autoturisme. Culmea este că mai sunt doar 40 de km de modernizat, la un preţ mediu de 6 milioane euro/km, adică 240 milioane euro. Nu se găsesc aceşti bani de 29 de ani! Mai mult, o centură funcţională ar degreva şi traficul bucureştean, pentru că multe autovehicule ar folosi această cale de rulare mai rapidă şi fără stopuri. Sigur că trebuie construite simultan şi pasarele de supratraversare, altfel totul ar fi în zadar. Încă o dovadă a nesimţirii guvernanţilor

Drumuri naţionale importante neglijate şi abandonate

A devenit un lucru „normal” să stai în trafic pe Valea Prahovei sau pe Valea Oltului cu orele. Să înaintezi cu viteza melcului. Se pierd sume fabuloase din turism, din comerţ, pentru că Valea Prahovei este o perlă a turismului românesc, are numeroase pârtii de schi, dar nu are o autostradă de 50 km. Mai toate guvernele au promis, nici unul nu s-a ţinut de promisiune. Nesimţire totală, costurile n-ar fi depăşit un miliard de euro.

Pe de altă parte, România are cele mai nesigure drumuri din Uniunea Europeană, înregistrând cel mai mare număr de decese în accidente rutiere, 98 la un milion de locuitori, potrivit datelor publicate astăzi de Comisia Europeană. Top 3 cele mai nesigure drumuri din UE este completat de Bulgaria, cu 96 de decese la milionul de locuitori, şi Croaţia cu 80. De partea cealaltă, cele mai bune drumuri din Europa în ceea ce priveşte siguranţa sunt cele din Suedia, unde s-au înregistrat 25 de decese la milionul de locuitori, din Marea Britanie (27), Olanda (31), Danemarca (32) şi Estonia (3).

Doar 33% dintre elevi au luat peste 5 la simularea Evaluării Naţionale la matematică

Fiind o examinare fără miză, la care au participat 98% dintre elevi, acest rezultat este măsura pregătirii elevilor de clasa a VIII-a. Procentele de promovare de peste 60% de la examenul propriu zis, sunt umflate de faptul că se raportează la numărul elevilor înscrişi la examen, nu la numărul celor înscrişi în clasa a VIII-a, la care se adaugă şi eventuale fraude. Cel mai bine a caracterizat situaţia din educaţie Liviu Dragnea: „România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat. Nu trebuie să ocolim realitatea şi nici să ne lăsăm păcăliţi de declaraţiile politice“. Aşa este. Cine trebuie să realizeze o analiză pentru a descoperi cauzele şi să propune soluţii? Liviu Dragnea nu indică vreo măsură, astfel încât peste 5 ani va putea repeta fraza de mai sus.

România se află pe ultimele locuri din UE la testele internaţionale de tipul PISA, iar universităţile româneşti se plasează pe locuri codaşe, de la  700+.

3. Abandonul şcolar este de 30% la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a

Iată situaţia din 2017: 174.000 de elevi înscrişi în clasă a VIII-a, 140.700 prezenţi la examenul de Evaluare Naţională, şi doar 112.368 au completat fişe pentru înscrierea în clasă a IX-a de liceu.

Dacă ţinem cont că se duc şi la şcoala profesională în jur de 10.000 de elevi, avem aproximativ 52.000 de elevi care abandonează pregătirea şcolară obligatorie, adică sunt în abandon şcolar. Raportat la 174.000, rezultă un abandon şcolar de 30%, doar la acest nivel!

Suntem codaşii Europei şi la acest capitol. A văzut cineva vreo analiză, propuneri de soluţii pentru remedierea situaţiei? Eu nu am văzut. NU le pasă guvernanţilor de aceste probleme. Le consideră „minore”. Problema lor importantă este subordonarea justiţiei, pentru a putea fura fără să fie deranjaţi. O alta dovadă de nesimţire a guvernanţilor.

Concluzie

Nu sunt nici pe departe singurele exemple. Numărul de km de autostradă, viteza trenurilor pe căile ferate, birocraţia care sufocă economia, absorbţia fondurilor economice, inflaţia de 5%. Se poate scrie un roman cu contraperformanţele României. Degeaba avem o creştere economică record, dacă situaţia este cea descrisă, parţial, mai sus. Cine răspunde de toate aceste recorduri negative? Guvernanţii, parlamentul, cei care au în mână bugetele ţării şi nu se ştie pe ce cheltuiesc banii. Dând dovadă de  nesimţire maximă.