Specialiştii în Constituţie preferă un preşedinte puternic
0
Cea mai bună formă de guvernământ pentru România este republica semiprezidenţială, spun experţii în drept constituţional contactaţi de „Adevărul“.
În contextul în care parlamentarii din Comisia de revizuire a Legii fundamentale, condusă de Crin Antonescu, s-au grăbit să modifice Constituţia şi să taie din prerogativele preşedintelui, „Adevărul“ a contactat o serie de specialişti în drept constituţional care au tranşat problema: republica semiprezidenţială este cea mai bună formă de guvernământ pentru România.
Radu Carp, profesor de drept constituţional, spune, cu certitudine, că actuala formă de guvernământ a ţării este cea mai bună variantă. „Evident, cea mai bună formulă este regimul semiprezidenţial, pentru că românii vor în continuare să-şi aleagă preşedintele şi Parlamentul. În prezent se încearcă rearanjarea acestui regim semiprezidenţial, dar nu în aşa măsură încât să fie schimbat fundamental“, spune profesorul Carp.
Acesta nu crede că România îşi va schimba forma de guvernare în viitorul apropiat. „Nu există un partid politic important care să-şi asume schimbarea formei de guvernământ, lucru care e şi foarte greu datorită limitelor revizuirii actualei Constituţii. Depinde şi de felul în care va evolua regimul politic, dar şi de modul în care va fi văzută Casa Regală“, a conchis Carp.
„A CAM TRECUT TIMPUL MONARHIEI“
Elenina Nicuţ, avocat şi specialist în drept constituţional, a arătat, succint, care sunt avantajele republicii semiprezidenţiale faţă de un regim parlamentar sau monarhic. „Republica semiprezidenţială aduce o împărţire echitabilă între puterile statului. Pentru moment, mi se pare cea mai bună soluţie. Am văzut ce înseamnă o putere mare de decizie a Parlamentului în vara anului 2012. Clasa politică actuală nu creează premisele unei reprezentări parlamentare care să funcţioneze corect. Statul de drept ar fi în pericol. Este de preferat o reprezentare echilibrată a puterii între preşedinte şi Parlament, aşa cum se întâmplă acum. Când Legislativul sare calul, preşedintele poate salva situaţia“, a argumentat avocatul.
În acest sens, Elenina Nicuţ a taxat şi modul în care parlamentarii care au revizuit Constituţia au ales să restrângă atribuţiile preşedintelui şi să sporească la infinit puterea Legislativului. „În noua Constituţie, instituţia prezidenţială este transformată într-o marionetă. Preşedintele îşi pierde cele mai importante prerogative: nu mai poate declanşa referendumul şi numeşte un premier impus“, a susţinut Nicuţ.
Nici varianta monarhiei nu este privită cu ochi buni de Elenina Nicuţ. „Nu optez pentru monarhie, nu e o soluţie pentru România. A cam trecut timpul monarhiei“, a conchis Nicuţ.
„REPUBLICA PARLAMENTARĂ AR DEVENI PERICULOASĂ“
Politologul Daniel Şandru spune, tranşant, că românii nu sunt pregătiţi să renunţe la atributul de a-şi alege singuri preşedintele.
„Pentru o democraţie în tranziţie, aşa cum este România, opţiunea mea este un regim semiprezidenţial, care poate baleia în două direcţii: preşedintele să fie mai puternic sau Parlamentul să aibă un rol mai accentuat. Acest regim ar respecta dorinţa populaţiei, care are o cultură politică voievodală, adică vrea să-şi aleagă preşedintele în mod direct. O republică parlamentară nu s-ar plia pe cultura politică a cetăţenilor: românii n-ar accepta să nu-şi aleagă singuri preşedintele. Astfel, republica parlamentară ar deveni periculoasă“, a spus politologul.
Daniel Şandru a comentat şi noul proiect de revizuire a Constituţiei. „Fugim de un preşedinte foarte puternic şi dăm într-o direcţie în care Parlamentul are puteri sporite“, a conchis Şandru.
Independenţa justiţiei
Laura Ştefan, specialist în drept constituţional la ExpertForum, a comentat tipul de regim semiprezidenţial din perspectiva independenţei justiţiei. „Semiprezidenţialismul, care combină puterile Parlamentului cu puterile premierului şi asigură independenţa justiţiei, este cea mai bună variantă. România nu a ajuns la un grad de maturitate atât de mare care să permită reglarea puterilor în cadrul intern şi care să permită să avem o supraputere care să aibă prevalenţă faţă de celelalte puteri“, crede Laura Ştefan.
Profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir a făcut o scurtă radiografie a acestui model politic. „Republica semiprezidenţială are avantajul de a combina elemente de tip parlamentar şi semiprezidenţial: coexistă un preşedinte ales direct şi un prim-ministru responsabil în faţa Camerelor“, a spus Stanomir.
Se încarcă comentariile...
