SONDAJ Liberalii şi-au irosit inutil „efectul Iohannis“. Ce diferenţă mai e între PSD şi PNL

SONDAJ Liberalii şi-au irosit inutil „efectul Iohannis“. Ce diferenţă mai e între PSD şi PNL

PNL şi PSD, umăr la umăr în sondaje FOTO Mediafax

Pentru prima dată de la prezidenţialele din 2014, PSD tinde să depăşească PNL în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare, existând o evoluţie continuă în acest sens.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit Barometrului INSCOP Research realizat la comanda ziarului ”Adevărul, 38% din respondenţii care îşi exprimă intenţia de vot ar alege PSD (faţă de 36,3% în noiembrie), iar 37,2% PNL (faţă de 40,1% în noiembrie).

Liberalii nu au reuşit încă să suplinească golul lăsat de Klaus Iohannis care, pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul alegerilor prezidenţiale, devine tot mai puţin potrivit să funcţioneze ca o locomotivă electorală pentru PNL.

În clasament urmează ALDE cu 5,3% în martie, faţă de 4% în noiembrie, şi PMP cu 5,1% (faţă de 4,4% în noiembrie 2015). Cele două formaţiuni profită de pe urma scăderii înregistrate de liberali în intenţia de vot, în special ca urmare a tracţiunii oferite de apariţiile incisive ale liderilor lor (Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu).

Singura formaţiune care ar mai reuşi să depăşească pragul electoral dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare este UDMR (cotată în martie cu 5% din intenţia de vot, faţă de 5,2% în noiembrie).

Formaţiunea maghiară este urmată în clasamentul intenţiei de vot de M10 cu 2,2% (faţă de 2,4% în noiembrie) şi de PSRO cu 1,8% (faţă de 2,1% în noiembrie).

UNPR, în cădere liberă

Pe fondul expunerii mediatice negative generată de dosarele deschise de procurorii anticorupţie pe numele lui Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu, intenţia de vot a UNPR continuă să se deprecieze, ajungând la 1,2% în martie faţă de 2,6% în noiembrie 2015. Trebuie ţinut cont însă că sondajul s-a încheiat în aceeaşi zi în care UNPR şi-a ales o nouă conducere. Aşadar, rămâne de văzut în cercetările sociologice viitoare ce efect vor avea schimbările de la vârful formaţiunii progresiste asupra intenţiei de vot cu care este cotată Uniunea.

Clasamentul este încheiat de PRU cu 1,2%, PRM cu 1% (faţă de 1,1% în noiembrie) şi PNŢCD cu 0,4% (faţă de 1% în noiembrie).

În sfârşit, trebuie remarcat procentul ridicat (40,8%) al celor care nu indică o opţiune de vot (26,5% nehotărâţi, 11,1% nu merg la vot, 3,2% non-răspunsuri). Pe măsură însă ce se apropie alegerile, acest procent este de aşteptat să se reducă.

 Sondajul a fost realizat între 21 şi 28 martie, pe 1.068 de persoane, cu o marjă de eroare de +/- 3%.

Citeşte şi:

SONDAJ Românii cred că ţara o ia razna. Care sunt principalele temeri

Percepţia românilor faţă de direcţia spre care se îndreaptă ţara s-a prăbuşit faţă de luna decembrie 2014, când s-a aflat la un maxim istoric.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: