SONDAJ INSCOP: Ce cred românii despre criza economică din Grecia. Cine-s vinovaţii şi ce paralele se pot face cu România

SONDAJ INSCOP: Ce cred românii despre criza economică din Grecia. Cine-s vinovaţii şi ce paralele se pot face cu România

Alexis Tsipras, între Francois Hollande şi Angela Merkel

Barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului ”Adevărul” a măsurat, în premieră, percepţia românilor asupra unuia dintre cele mai importante evenimente din agenda internaţională: criza privind datoriile Greciei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În opinia a 48,9% dintre respondenţi, cetăţenii unei ţări ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile. 40,2% dintre respondenţi consideră că aceste sacrificii nu ar trebui făcute, în timp ce 10,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Procentul relativ ridicat al celor care consideră că populaţia nu ar trebui să facă sacrificii pentru plata datoriilor suverane arată că experienţa politicilor de austeritate implementate în 2010-2011 nu a fost depăşită încă în totalitate.

Totuşi, aproape jumătate dintre români se raportează de o manieră raţională la problema datoriilor unui stat, considerând că plata acestora presupune şi anumite costuri pentru populaţie. Răspunsurile trebuie judecate evident şi în contextul crizei din Grecia, mai precis al modului în care a fost şi este mediatizată această criză, interpretarea formatorilor de opinie şi a mjloacelor de comunicare dominantă fiind net defavorabilă Greciei şi atitudinii sale.

54,5% dintre respondenţi consideră că România este ferită de anumite riscuri în contextul crizei din Grecia şi a discuţiilor despre Grexit pentru că foloseşte leul şi nu este în zona euro. Doar 24% apreciază că ţara noastră ar avea o situaţie mai bună dacă ar fi în zona euro. 21,5% aleg varianta „nu ştiu/nu răspund”.
Existenţa unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea ţării noastre la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influenţa unei situaţii punctuale, a cărei greutate în evoluţia opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat. Cu toate acestea, răspunsurile la această întrebare pot fi o indicaţie a încrederii sporite a populaţiei în moneda naţională.

La întrebarea despre măsura în care criza din Grecia va afecta ţara noastră, 25% dintre respondenţi au apreciat că efectele vor fi resimţite în mare şi foarte mare măsură de populaţia şi economia României, 27% au apreciat că ţara noastră nu va fi influenţată nici în mică nici în mare măsură, în timp ce 34,1% au consideră că România va fi afectată în mică şi foarte mică măsură. Procentul non-răspunsurilor la această întrebare a fost de 13,9%.
Distribuţia răspunsurilor la această întrebare arată că la nivelul populaţiei nu s-a cristalizat încă o opinie majoritară în privinţa efectelor posibile ale crizei din Grecia asupra economiei şi populaţiei României, foarte posibil şi ca urmare a faptului că la momentul realizării sondajului Grexit-ul (şi deci amplitudinea efectelor ”problemei greceşti”) se afla încă sub semnul întrebării.

Datele tehnice ale barometrului

Sondajul a fost realizat în perioada 09-14 iulie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1075 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eşantionului a fost multi-stratificat, probabilistic, iar metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 39 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 76 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populaţiei din 2011.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: