SONDAJ INSCOP Peste 90% din români n-ar mai vota un candidat cu iz penal

SONDAJ INSCOP Peste 90% din români n-ar mai vota un candidat cu iz penal

Sorin Oprescu este cercetat pentru fapte de corupţie fiind în arest la domiciliu. FOTO Mediafax

Într-o proporţie covârşitoare (91,9%), românii spun că n-ar mai vota la viitoarele alegeri locale un candidat cercetat sau acuzat de fapte de corupţie, arată un sondaj realizat de Inscop la comanda „Adevărul“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dat fiind că până la alegerile locale mai sunt doar şase luni şi ţinând cont de numeroasele cazuri de primari cercetaţi de DNA, care sunt, totuşi, luaţi în calcul de partide pentru o nouă candidatură, Inscop Research a evaluat, în cadrul proiectului „Adevărul despre România“, disponibilitatea alegătorilor de a mai vota candidaţi cu probleme penale. Întrebaţi dacă ar mai vota pentru funcţia de primar al localităţii o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de corupţie, 91,9% din români răspund negativ. „Rezultatul este cu atât mai grăitor cu cât, altminteri, o parte importantă a românilor este dispusă să acorde prezumţia de nevinovăţie celor acuzaţi de fapte de corupţie până la o decizie definitivă a instanţei“, se arată în analiza Inscop. Iată cum văd românii prezumţia de nevinovăţie. 
 
Percepţia românilor: clasa politică, profund coruptă
Când vine vorba să aprecieze dacă o persoană, care este acuzată de către DNA de fapte de corupţie, este sau nu vinovată, românii au o opinie polarizată. „Pe de o parte, 46,7% din cei chestionaţi consideră că persoanele acuzate de fapte de corupţie sunt vinovate indiferent de decizia finală a judecătorilor (această opinie poate fi probabil corelată cu încrederea publicului în DNA). Pe de altă parte, 44,9% din români le acordă prezumţia de nevinovăţie până la decizia finală a judecătorilor“, mai arată cercetarea.  
 
 
Potrivit răspunsurilor oferite de 56,6% din respondenţi, doar unii oameni politici din România sunt corupţi, în timp ce 41% sunt de părere că toţi politicienii sunt corupţi. „Cumulate, cele două procente arată că marea majoritate a românilor percepe clasa politică ca fiind profund coruptă“, mai arată studiul. „Este foarte probabil ca asocierea cu fapte de corupţie să conteze şi mai mult pentru electorat. Ceea ce pune o presiune semnificativă asupra partidelor politice în perspectiva viitoarelor alegeri, reclamând demersuri rapide pentru promovarea în primele eşaloane a unor oameni integri, care să răspundă adecvat aşteptărilor societăţii româneşti, care nu mai este dispusă să cauţioneze corupţia în spaţiul public“, arată sociologii Inscop. Doar 0,6% din respondenţi consideră că nu există oameni politici corupţi în România. 
 
Lupta anticorupţie, foarte importantă
Marea majoritate (88,4%) din cei chestionaţi susţine că personalităţile publice care sunt condamnate definitiv pentru corupţie nu ar mai trebui să ocupe niciodată o funcţie publică. Doar 8% din subiecţi apreciază că persoanele condamnate pentru fapte de corupţie ar trebui să ocupe funcţii publice după ce îşi execută pedeapsa. 3,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. 
 
Potrivit marii majorităţi a populaţiei, acţiunile statului de combatere a corupţiei sunt foarte importante (50,1%) şi importante (36,7%). Doar 8,7% din români consideră fenomenul corupţiei puţin important, iar 1,7% îl apreciază ca deloc important. Sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie -1 noiembrie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.098 persoane, eroarea maximă  admisă a datelor fiind de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. ;
 
„Este foarte probabil ca asocierea cu fapte de corupţie să conteze şi mai mult pentru electorat. Ceea ce pune o presiune semnificativă asupra partidelor politice în perspectiva viitoarelor alegeri“
 
Explicaţii pentru proteste
Sondajul Inscop a fost finalizat înainte de apogeul mişcării Colectiv. „Însă, datele culese ne oferă posibilitatea de a explica din punct de vedere sociologic amplitudinea protestelor, precum şi motivul pentru care, pe lângă solicitarea unor demisii punctuale, corupţia a reprezentat una dintre principalele nemulţumiri ale românilor ieşiţi în stradă, alături de reformarea clasei politice şi a sistemului administrativ“, se arată în analiza Inscop. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: