Sau ar fi trebuit o evoluţie în timp mai îndelungat pentru a permite asimilarea şi verificarea viabilităţii şi  utilităţii acestor legi? Legea 1/2011 a venit după patru ani de dezbateri între specialişti în Comisia Prezidenţială condusă de Mircea Miclea. Nu se compară cu ce se  întâmplă acum.

Arhitectura de sistem în Învăţământul Preuniversitar

Este mult lăudată de ministrul Cîmpeanu, şi prevăzută a intra în vigoare după aprobarea legii şi a legislaţiei secundare, în iunie 2023, adică începând cu  anul şcolar 2023-2024.

Iată noile instituţii care vor intra în acţiune în anul şcolar 2023-2024, după o pregătire de doua luni de la intrarea în vigoare a  legislaţiei secundare aferente.

  1. Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare
  2. Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar
  3. Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă
  4. Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Carieră Didactică CNFDCD
  5. Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
  6. Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei

 

Unele dintre aceste instituţii vor avea şi filiale judeţene

Se vor desfiinţa:

-Inspectoratele Şcolare Judeţene

- Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională

- Casele Corpului Didactic

- Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie

Toate aceste desfiinţări şi înfiinţări, ocupare cu personal adecvat, concursuri de ocupare a posturilor de conducere, clădiri şi logistica de funcţionare, inclusiv în filialele judeţene unde este cazul, se vor rezolva în iulie-august 2023, luni de concediu! Doar ministrul Cîmpeanu poate crede aşa ceva! 

Sunt aceste instituţii prevăzute pentru satisfacerea clientelelor de partid? Vom vedea!

Structura Învăţământului Profesional

Legea Învăţământului Preuniversitar  prevede filiera profesională, pe trei ani, plus încă un an, clasa a XII-a, pentru cine doreşte să dea Bacalaureatul şi să meargă în învăţământul superior.

Iată ce spune legea:

Art 27 (5) Unităţile de învăţământ liceal profesional se organizează cu o singură filieră şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.

(14) Elevii din filiera profesională pot continua studiile în cadrul aceluiaşi liceu în vederea participării la examenul de bacalaureat. În clasa a XII-a, aceştia vor aprofunda atât elementele de trunchi comun, cât şi componentă de calificare profesională din clasele IX-XI. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4.

Înţelegem că toate liceele tehnice actuale se vor transforma în licee profesionale. Pentru liceele cu promovare zero sau mică la Bacalaureat este un lucru corect. Dar nu toate liceele tehnice sunt în situaţia asta.

S-a făcut un studiu de impact, ce se întâmplă cu profesorii de cultură generală care predau acum în liceele tehnice? Toate liceele tehnice se vor transforma în şcoli profesionale, sau unele se desfiinţează sau comasează, pur şi simplu? Există bază materială, ingineri şi maiştri instructori, mai mulţi la şcoli profesionale, comparativ cu liceele tehnice?

Idea că în clasa a XII-a, doritorii de Bacalaureat şi Învăţământ Superior Tehnic vor învăţa tot ce ar fi trebuit să înveţe în trei ani  mi se pare utopică.

Oricât ar fi fost de hulită filiera tehnologică, dacă era organizată mai bine atrăgea elevi care vor să meargă în învăţământul superior tehnic, sau la post-liceale tehnice şi acumulau la filiera tehnologică cunoştinţele teoretice şi practice necesare. Acum această posibilitate dispare. Se vor face ingineri absolvenţi de filiera teoretică, fără să beneficieze de cunoştinţele teoretice şi practice de la filiera tehnologică. Este bine, este rău?

Examenul de Bacalaureat

A stârnit multe discuţii proba prevăzută în România Educată şi transpusă apoi în Legea Învăţământului Preuniversitar, probă unică la comunicare în limba română, matematică şi ştiinţe ale naturii, istoria şi geografia României şi Europei şi ştiinţe socio-umane.

Art 75 (4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe: A - proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competenţele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba şi literatura română , matematică, ştiinţe, istoria şi geografia României şi Europei şi ştiinţe socio-umane.

Cum spuneam şi în alt articol, liceul este o etapă de preprofesionalizare în viaţa tânărului. Cultura generală se obţine în gimnaziu şi în clasele a IX-a şi a X-a.

Începând cu clasa a XI-a, tinerii şi-au ales cariera profesională, ştiu pe ce drum vor merge în viaţă. Şi atunci, şcoala ar trebui să-i pregătească pentru acest drum, pentru ca inserţia profesională să le fie cât mai uşoară.

Cum să verifici după clasa a XII-a ce au învăţat elevii în clasele V-X?

 

În loc să înveţe pentru traseul profesional şi, eventual, pentru admiterea la facultate, toţi elevii se pregătesc la Bacalaureat pentru examinare la matematică, ştiinţe (fizică, chimie, biologie, etc.), istoria şi geografia României şi Europei, ştiinţe socio-umane. A calculat cineva ce cantitate uriaşă de informaţie este necesară pentru a promova un astfel de examen?

Mai nou, secretarul de stat din ministerul Educaţiei, Bogdan Cristescu, ne spune într-un interviu pentru edupedu.ro ca Bacalaureatul „se va da pe o platformă de învăţare, faptul că va cuprinde într-o oarecare măsură itemi cu alegeri multiple, faptul că va cuprinde itemi cu răspuns deschis unde toate lucrurile care se formează trans vor fi evaluate din punct de vedere al tuturor disciplinelor. Gândiţi-vă la cauză efect, pe care o am la istorie, matematică, la fizică. Gândiţi-vă la argumentare pe care o am la matematică, la română, la geografie, la istorie”.

Autorul interviului menţionează în titlul articolului că Examenul va fi susţinut pe o „platformă de învăţare”, nu pe hârtie. Deşi articolul  de lege vorbeşte de „proba scrisă”. Ce să înţelegem de aici? Că elevii vor da proba de acasă, online? Dacă la nivelul ministerului lucrurile nu sunt clare, ce pretenţii să avem la nivelul elevilor, părinţilor şi profesorilor?

Va ţine cont ministrul Cîmpeanu de toate propunerile care vin de la specialiştii din sistem?

În mod sigur nu. Pentru că o lege atât de amplă are o anumită coerentă, dacă schimbi un articol, schimbarea  reverberează în alte zeci de articole. Poate va ţine cont de unele mai puţin importante, dar nu va schimba modul în care legea tratează plagiatele, de exemplu.

În aceste condiţii cum va fi aprobat pachetul de legi privind educaţia? Prin asumarea răspunderii guvernului este puţin probabil, după controversele stârnite. Ar însemna ca premierul Ciucă să se descalifice complet în ochii celor care lucrează în învăţământ. Traseul parlamentar durează cel puţin un an, aşa că legile n-ar putea intra în vigoare în 2023, iar în 2024 deja vine altă guvernare care, probabil, va arunca la coşul de gunoi toate aceste legi.

Grea problemă, grea misie pe capul ministrului Cîmpeanu. Iar dacă are pretenţia ca toată lumea să fie de acord cu ideile lui şi ale preşedintelui Iohannis se înşeală amarnic. Aceste legi trebuiau construite transparent şi în dezbatere publică, nu doar de o mână de oameni, care se autoconsideră „deştepţii şi specialiştii neamului”. N-au făcut aşa, asistăm la ce vedem acum.