Siegfried Mureşan a reprezentat Parlamentul European la reuniunea FMI - Banca Mondială: Cum pot fi prevenite viitoarele crize la nivel european

Eurodeputatul Siegfried Mureşan FOTO Eduard Enea

În discursul susţinut la reuniunea anuală a FMI cu Banca Modnală, europarlamentarul român Siegfried Mureşan, reprezentantul Parlamentului European, a pledat pentru mai puţin datorie publică, pentur economii mai competitive şi pentru un sistem bancar mult mai sigur.

„Pentru a avea o uniune economică şi monetară solidă în viitor, este esenţial să ne uităm care au fost cauzele crizelor precedente ce au lovit Europa în ultimii ani. Datorii prea mari, prea puţină competitivitate, un sistem bancar instabil şi, parţial, guvernanţa zonei euro - au fost printre cauzele principale care au provocat crize economice şi financiare la nivel european“, a susţinut Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE.

Eurodeputatul a arătat că datoria publică slăbeşte economia unui stat. „Ce am făcut pentru a le combate şi, mai important, ce avem de făcut pentru a preveni viitoarele crize? În ceea ce priveşte datoria publică, un nivel prea mare al acesteia într-un stat membru înseamnă că respectivul stat nu are capacitatea fiscală să reacţioneze dacă se confruntă cu un şoc extern. În prezent, pentru a preveni şi corecta astfel de situaţii avem instrumente precum Pactul de stabilitate şi de creştere, „Two-Pack” şi „Six-Pack” („Pachetul de două” şi „Pachetul de şase” propuneri privind guvernanţa economică) şi noul Pact Fiscal. Trebuie spus că toate regulile prevăzute de aceste instrumente menite să prevină şi să corecteze tendinţele economice problematice sunt corecte, important este ca ele să fie şi respectate pentru că mai multă datorie publică înseamnă mai multe vulnerabilităţi. Nu putem pretinde că întărim economia unei ţări pentru a face faţa unei noi crize dacă permitem reguli mai flexibile în privinţa disciplinei fiscale, adică mai multă datorie“, a mai spus Mureşan.

Europarlamentarul a mai arătat că statele-membre trebuie să se aplece asupra recomandărilor Comisiei Europene pentru a-şi întări economia. „În aceeaşi măsură este important ca economiile să fie competitive şi atractive pentru investitori deoarece aceştia vor alege întotdeauna să investească doar într-o economie puternică, de încredere, cu un mediu de afaceri stabil. Cum locurile de muncă sunt create în primul rând de sectorul privat, mai multe investiţii înseamnă mai multe locuri de muncă şi creştere economică. Însă pentru ca o economie să fie mai competitivă şi productivitatea să fie mai mare sunt necesare reforme structurale la nivel naţional. Iar aici sunt importante Recomandările anuale ale Comisiei Europene specifice fiecărei ţări care arată exact ce trebuie să facă fiecare stat membru pentru a-şi întări economia. Din păcate, aceste recomandări au o rată mică de implementare, de aceea trebuie să găsim metode de a stimula statele membre să adopte reformele necesare. Un bun instrument pentru aceasta este Capacitatea fiscală a zonei euro, un buget suplimentar, la care lucrăm în prezent, din care ar putea fi finanţate tocmai aceste reforme“, a mai precizat eurodeputatul. 

Siegfried Mureşan despre Uniunea Bancară Europeană. „Un alt instrument la care lucrăm pentru a înlătura ameninţările asupra economiilor este uniunea bancară, un sistem de supraveghere şi rezoluţie bancară la nivelul UE prin care se urmăreşte ca sectorul bancar din zona euro şi din UE în general să fie sigur şi să preîntâmpine situaţiile în care fondurile contribuabililor sunt utilizate pentru a salva băncile aflate în dificultate. Nu mai vrem ca sistemul bancar din Uniunea Europeană să reprezinte un risc pentru economiile naţionale şi, mai ales, pentru economiile oamenilor, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Un alt obiectiv al uniunii bancare este ca băncile să fie mai sigure, să se concentreze pe funcţia lor principală, aceea de a credita economia, întreprinderile, antreprenorii, oamenii şi mai puţin speculanţii“, a mai explicat Mureşan.

Eurodeputatul a pledat şi pentru aderarea celorlalte state-membre UE la zona euro. „Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere guvernanţa zonei euro. Moneda euro rămâne în continuare o monedă stabilă, de încredere, zona euro s-a dezvoltat în ciuda crizelor, iar aderarea la moneda unică a fost benefică tuturor ţărilor care au adoptat-o în cursul ultimilor 10 ani: Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania. Ca urmare a ieşirii Marii Britanii din UE, cred că va exista o mai mare convergenţă între zona euro şi Uniunea Europeană, mai ales având în vedere obligaţia statelor membre care şi-au asumat în tratatele de aderare la UE că se alătură zonei euro când îndeplinesc condiţiile necesare. De aceea, toate proiectele viitoare de dezvoltare a zonei euro trebuie să fie deschise şi statelor din afara zonei pentru ca acestea să participe la deciziile legate de zona euro şi, astfel, să fie mai bine pregătite în momentul în care vor adopta moneda unică“, a conchis Mureşan.