Asta explică şi nenumăratele sale interviuri pentru portaluri de ştiri din Rusia (mai ales la TASS), unde să-şi prezinte activităţile „prieteneşti” faţă de statul rus în R. Moldova, ca nu cumva să îşi piardă din aura sa de „om al Rusiei”.

Mai mult, Igor Dodon speculează tema integrării ţării în Uniunea Economică Eurasiatică, unde R. Moldova a primit statutul de observator. Sub pretextul returnării produselor moldoveneşti pe piaţa rusă, Dodon încearcă să completeze unul dintre elementele cooperării cu Kremlinul. Cu toate acestea, principala pârghie de presiune a Moscovei la adresa Chişinăului s-a estompat semnificativ – livrările către statele UE au depăşit 65% din total, iar exporturile spre Rusia se află în continuare sub pragul de 10%.

Nemaivorbind de desconsiderarea cu care e întâmpinat de oficialii de la Kremlin. De exemplu, întâlnirile lui Igor Dodon (şef de stat) cu Dmitri Kozak – adjunctul şefului de cabinet al Administraţiei prezidenţiale şi responsabil pe relaţia cu R. Moldova. Ori, din punct de vedere al cutumei diplomatice, astfel de întrevederi ar trebui să aibă loc la cu totul alt nivel.

Igor Ceban, un concurent serios al lui Dodon în  cadrul PSRM



Apoi avem concurenţa din interiorul Partidului Socialiştilor reprezentată de aripa tânără (nu neapărat „reformatoare”) în frunte de primarul socialist Igor Ceban. Dodon e conştient de asta şi încearcă să recurgă inclusiv la gesturi disperate pentru a-şi maximiza şansele la alegerile prezidenţiale. Pentru că dacă le pierde, riscă să piardă inclusiv şefia „informală” a PSRM şi să intre într-un con din umbră al politicii.

De asemenea, mai sunt diverse scheme de fraudare a alegerilor, inclusiv prin forţarea de către socialişti a deschiderii unui număr cât mai mare de secţii în Rusia. Operaţiunea a inclus cereri scrise colectate chipurile de la moldoveni din Rusia, dar în realitate „aranjate” de o tânără (cetăţeanca Sitorian Daria de doar 20 de ani din oraşul Ocniţa din nordul Republicii) care în ultimul an nici nu a ieşit peste hotare.

O echipă de jurnalişti de investigaţiei ai postului TV8.md au analizat mai multe liste depuse la CEC şi a identificat zeci de oameni care de fapt nu se aflau în Federaţia Rusă şi chiar nu au fost niciodată acolo – nici la muncă, nici în vizită, dar care au semnat că intenţionează să voteze pe 1 noiembrie în Rusia. Mai grav este faptul că în liste fusese descoperite persoane care activează în funcţii publice, în cadrul autorităţilor locale conduse de reprezentanţi ai Partidului Socialiştilor. Planul era de a deschide circa 38 de secţii de votare în Rusia, şi a reduce numărul de secţii în statele occidentale, unde e concentrată diaspora pro-europeană. Totuşi, protestele şi reacţia publicului a zădărnicit punerea în aplicare a acestor fraude, iar Comisia Electorală Centrală a făcut un pas înapoi.

Citeşte analiza completă pe Jurnaliştii.ro