Sforarii moscoviţi ai „preşedintelui” Dodon. Cine face jocurile în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova?(I)
0
Pe 1 noiembrie, cetăţenii Republicii Moldova îşi vor alege preşedintele într-un context dificil pentru existenţa statului român dintre Prut şi Nistru, marcat de pandemia de coronavirus şi de jocurile geopolitice ale Kremlinului care are tot interesul să menţină Chişinăul într-o zonă gri la graniţa dintre EST şi VEST.
Pe lângă miza geopolitică evidentă, aceste alegeri pot marca sfârşitul unei ere de izolare pentru R.Moldova în plan extern precum şi un sprijin economic mai substanţial din partea Occidentului, dacă pro-putinistul Igor Dodon va fi debarcat de la butoanele puterii prin votul cetăţenilor.
În cursa pentru preşedinţia statului moldovean s-au înscris opt candidaţi, dar bătălia principală se va da cel mai probabil ca şi-n 2016 între pro-putinistul Igor Dodon şi liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), fostul premier Maia Sandu. Ceilalţi şase candidaţi sunt: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat), Violetta Ivanov (Partidul Şor), Octavian Ţîcu (Partidul Unităţii Naţionale) şi Dorin Chirtoacă (Unirea).
De data aceasta, lupta dintre Igor Dodon şi Maia Sandu va fi mai strânsă, iar Kremlinul va uzita din plan de toată influenţa şi ”recuzita” din Transnistria pentru a-i facilita victoria lui Dodon întrucât miza este ridicată: federalizarea R.Moldova şi blocarea oricăror influenţe euro-atlantice în acest spaţiu românes dintre Prut şi Nistru.
În materialul anterior (pe care îl puteţi citi aici), am nuanţat anumite aspecte despre implicarea Departamentului pentru relaţii inter-regionale şi culturale cu ţările străine a Administraţiei lui Putin în alegerile generale din Georgia, precum şi despre sprijinul financiar-logistic oferit de „păpuşarii” Kremlinului Alianţei Patrioţilor din Georgia. Astfel, Centrul „Dossier” (proiect investigativ şi analize fondat de opozantul rus Mihai Hodorkovskii) a continuat publicarea unei serii întregi de investigaţii cu privire la „măsurile active” ale acestui Departament cu activităţi clandestine în statele ex-sovietice.
Personajul central al investigaţiei este generalul SVR (n.r. Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei) Vladimir Chernov. Potrivit raportului, generalul SVR coordonează o întreagă reţea de agenţi ruşi de influenţă în statele vecine, activând sub acoperirea de şef al Biroului pentru Relaţii Culturale. Acelaşi Chernov deţine în mod oficial funcţia de director general al Departamentului pentru relaţii interregionale şi culturale cu ţările străine pe lângă Administraţia Prezidenţială, fiind în legătură directă cu şeful Administraţiei – Anton Vayno şi adjunctul său, Sergei Kiriyenko. Printre principalele sarcini ale generalului se numără şi furnizarea preşedintelui Putin de note informative şi rapoarte ale FSB, SVR, GRU şi alte servicii de securitate.
Departamentul fusese condus iniţial de un „polit-tehnolog” cu viziuni radicale – Modest Kolerov, proprietarul agenţiei de ştiri REGNUM afiliată direct Kremlinului (acelaşi Kolerov are în prezent interdicţia de a intra pe teritoriul Letoniei, Lituaniei, Estoniei şi Georgiei). Din cauza „radicalismului său excesiv” Kolerov este demis în 2007 din fruntea Departamentului, fiind înlocuit de Nikolai Ţvetkov – un agent cu state vechi al Direcţiei principale a KGB – structură responsabilă de operaţiunile de spionaj extern. De menţionat că, Ţvetkov spionase în trecut pentru sovietici în Japonia sub acoperirea de ziarist al Komsomolskaya Pravda, iar mai apoi a lucrat ca freelancer la cel mai mare ziar japonez „Yomiuri Shimbun”.
Citeşte analiza completă pe Jurnaliştii.ro.
Se încarcă comentariile...
