Senatul a modificat legea în favoarea penalilor. Cât va dura ca solicitările de ridicare a imunităţii să fie votate în plen

Solicitările DNA privind ridicarea imunităţii miniştrilor care sunt şi senatori vor putea  fi tergiversate legal începând de azi. Concret, va trece aproape o lună din momentul în care cererea procurorilor ajunge pe masa Senatului şi până în clipa când se va da votul final.

Şicanele Parlamentului la adresa Justiţiei continuă. Ieri, în timp ce în Camera Deputaţilor se dezbătea moţiunea simplă la adresa ministrului Justiţiei, Raluca Prună, senatorii adoptau un proiect de hotărâre care să îngreuneze procesul de ridicare a imunităţii pentru miniştrii care sunt şi senatori. Sau pentru foştii miniştri care în prezent sunt senatori. Ambelor categorii li se aplică legea răspunderii ministeriale, şi nu, în mod direct, imunitatea parlamentară prevăzută în Constituţie.

Să explicăm cele două tipuri de imunitate. Senatorii şi deputaţii se bucură de imunitate parlamentară, aşa cum prevede Constituţia: nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără acordul Camerei din care fac parte.

În cazul miniştrilor sau a foştilor miniştri, se aplică Legea răspunderii ministeriale, care prevede că un ministru care este şi parlamentar nu poate fi urmărit penal fără acordul Camerei din care face parte. Deci Legea răspunderii ministeriale cântăreşte extrem de greu, pentru că vorbim de începerea urmăririi penale, o fază premergătoare reţinerii sau arestării. Aşadar, un vot împotriva începerii urmăririi penale înseamnă automat închiderea anchetei. Exemplul cel mai bun este Varujan Vosganian, căruia Senatul nu i-a ridicat imunitatea şi a blocat, astfel, ancheta procurorilor DIICOT în dosarul subminării economiei naţionale.

„În cel mai scurt timp“

Modificările operate ieri de senatori la propriul Regulament ( Legea în baza căreia funcţionează Senatul) se aplică doar pentru senatorii care sunt sau au fost miniştri, deci cei pentru care procurorii trebuie să ceară, pe Legea răspunderii ministeriale, solicitarea de începere a urmăririi penale.

Până ieri, articolul 150 din Regulamentul Senatului, referitor la „procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului“, spunea: „Cererea (solicitarea DNA de ridicare a imunităţii - n.r.) se trimite spre examinare Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care va elabora în cel mai scurt timp un raport pe care îl înaintează Senatului“. În această frază, esenţială e sintagma: „în cel mai scurt timp“.

Practic, conducerea Senatului primea solicitarea Jsutiţiei, pe care o trimitea Comisiei Juridice pentru avizul consultativ. În mod normal, Comisia Juridică are nevoie de două zile pentru a da un aviz: în prima zi senatorul acuzat vine să-şi consulte dosarul, iar a doua zi, senatorii jurişti îl audiază şi dau avizul – fie el pozitiv sau negativ. Au fost cazuri în care Comisia Juridică a mai tras de timp câteva zile (exemplul Dan Şova), tocmai ca senatorul în culpă să poată trage sfori pentru a fi salvat de braţul Justiţiei. Dar când Comisia Juridică exagera în a elabora un răspuns, presa şi ONG-urile puneau presiune invocând faptul că Regulamentul cere expres ca avizul să fie dat „în cel mai scurt timp“. Aşadar, era o pârghie de a sancţiona jocurile subterane şi grosolane din Parlament.

Cinci zile în plus

După modificările de ieri,  articolului 150 sună aşa: „Biroul Permanent al Senatului are obligaţia să ceară Comisiei Juridice să prezinte, în cel mult cinci zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea senatorului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general“, se arată în prima parte a articolul 150 modificat din Regulamentul Senatului.

Poate că, la prima vedere, pare că Senatul a convertit sintagma „în cel mai scurt timp“ în „cinci zile”. Nu e aşa. În cinci zile, senatorii jurişti trebuie să vină cu o „primă evaluare“. Adică să spună de câte zile mai au nevoie pentru a audia senatorul acuzat şi pentru a studia dosarul venit de la Parchet. Din start, prevederea este scandaloasă, pentru că senatorii nu sunt judecători pentru a avea calitatea să cântărească probele din dosar. Nu Comisia Juridică, şi nici măcar Senatul n-ar trebui să decidă dacă un fost ministru poate fi urmărit penal sau nu. Judecătorul decide. Comisia Juridică trebuie să dea, mai degrabă mecanic, un aviz – care oricum e consultativ, iar plenul să voteze ridicarea imunităţii, pentru că parlamentarii nu trebuie să fie deasupra legii şi a oamenilor de rând, care nu se bucură de niciun fel de imunitate.

Alte 14 zile

Experienţa parlamentară ne arată însă că nici cele cinci zile nu vor fi respectate. Să spunem că Senatul primeşte solicitarea DNA într-o zi de joi, când nu e plen. Se aşteaptă până luni, când Biroul Permanent trimite solicitarea către Comisia Juridică. Adăugăm cinci zile şi se face vineri. Însă cum vineri nu e plen, aşteptăm din nou până luni. Deci, în realitate, trec 10 zile (dublu faţă de Regulament) până când Comisia vine cu „prima evaluare“. Ce se întâmplă după? „Pe baza evaluării preliminare, Biroul Permanent al Senatului va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia Juridică, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile“, mai precizează articolul 150. Deci senatorii jurişti au la dispoziţie încă două săptămâni ca să-l audieze pe colegul lor cu probleme penale, apoi să dea un aviz consultativ. Abia apoi Biroul Permanent trimite solcitarea Justiţiei în plen, la votul final. Dar şi aici se trage, de obicei, golăneşte, de timp: câte un senator chiuleşte intenţionat ca să nu fie cvorum, sau în plen nu se întrunesc voturi suficiente pentru ridicarea imunităţii. Toate acestea presupun alte câteva zile de tergiversări, iar dacă le strângem laolaltă, toate aceste zile însumează mai mult de o lună. 

Patru autori

Modificările au fost propuse de Comisia pentru Regulament, formată din doar patru senatori: Nelu Tătaru (PNL), Rozalia Biro (UDMR), Şerban Mihăilescu (UNPR) şi Eugen Durbacă (ALDE). Până la închiderea ediţiei, niciunul nu a putut fi contactat pentru a explica de ce a propus, deodată, schimbarea Regulamentului.