Semnificaţiile condamnării lui Liviu Dragnea

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în primă instanţă, în dosarul „Referendumul”. Evenimentul riscă să provoace valuri mari în politica românească, majoritatea liderilor PSD se aşteptau la o achitare.

Este prima condamnare pentru proces electoral incorect, urmată de încă o trimitere în judecată a lui Florin Popescu şi, mai nou, de o cercetare penală a lui Sorin Frunzaverde, pentru nereguli în alegerile prezidenţiale din 2014.

Aceasta ar fi prima noutate, implicarea parchetelor în procesele electorale.

Liviu Dragnea a demisionat din guvern şi intenţionează să demisioneze şi din funcţia de secretar executiv al PSD.

Reacţii Ponta şi Dragnea

Ponta şi Dragnea au tunat şi fulgerat împotriva deciziei judecătorilor, deşi acceptă că o vor respecta.

Dragnea susţine că n-a făcut altceva decât să îndemne lumea la vot, lucru permis de legea electorală, şi nu poate fi interpretat ca folos necuvenit. Până la apariţia motivării instanţei, este de remarcat că scrutinul  pentru referendum nu este comparabil cu alte scrutinuri.

Liviu Dragnea: „Este un precedent periculos pentru oricine doreşte să facă campanie. Decizia poate afecta democraţia şi libertatea partidelor politice de a îndemna oamenii să vină la vot”.

În cazul acesta miza era chiar cvorumul, iar Liviu Dragnea a făcut echivalentul campaniei electorale în ziua scrutinului. Aceasta cred că va fi principala acuză din motivarea viitoare a instanţei.

Victor Ponta a fost şi mai categoric:

„O pedeapsă simbolică pentru o decizie politică de suspendare a lui Traian Băsescu. Decizia suspendării a fost luată de toţi liderii PSD şi PNL. Am făcut campanie, nu regret nicio secundă. Regret doar că, tot printr-o decizie politică, CCR a anulat rezultatul referendumului. Dacă se aplică regulă din acest dosar, cu siguranţă toate scrutinurile din România trebuie să aibă un alt specific".

În opinia lui Ponta, decizia instanţei nu se referă la fapte condamnabile din acţiunile lui Dragnea, ci este o „pedeapsă simbolică” pentru suspendarea preşedintelui. Ca şi cum instanţele noastre sancţionează, mai nou,  decizii politice.

Decizii politice la  directivele cui? Că Traian Băsescu nu mai este în poziţia să dea directive. I-a luat altcineva locul? Cine ar fi acea,  sau acele persoane?

Lucrurile iau o întorsătură urâtă, dacă premierul României trece justiţia în poziţia de sancţionatoare a  deciziilor politice. Ce atac împotriva justiţiei va urma? Greu de spus, dar agitaţia baronilor şi revolta lor împotriva şefului care nu e în stare să facă ceva ca să-i protejeze de justiţie este în creştere.

Dacă nici pe Liviu Dragnea n-a fost în stare să-l scape, ce să mai spere alţi lideri penali din PSD?

Ponta: „ Nu regret nicio secundă, regret doar că, tot printr-o decizie politică, Curtea Constituţională a anulat rezultatul referendumului”.

Victor Ponta încă pune la îndoială deciziile CCR, acelea şi probabil şi altele, adică independenţa justiţiei şi a CCR rămâne doar o poveste bună de adormit naivii.

Credibilitatea demersului politic din 2012 este pusă la îndoială

Dacă şi instanţa spune că au fost nereguli la Referendum, şi condamnă pe principalul organizator, atunci cum pot fi intepretate rezultatele Referendumului? Din cele 7,4 milioane de voturi, câte reprezintă frauda?

După reacţiile negative la adresa puterii politice din 2012, venite de la UE, SUA, Comisia de la Veneţia, iată că şi justiţia romană sancţionează puterea politică de atunci şi de azi pentru nereguli.

O parte pozitivă există, în viitor vor fi tot mai puţine fraude, de frica justiţiei, dacă nu de ruşinea reacţiilor partenerilor noştri euroatlantici.

Poziţia PNL

Este de departe făţarnică şi necredibilă.

PNL nu e în poziţia de a cere alte sancţiuni împotriva lui Dragnea (plecarea din guvern), când a fost părtaşă la toate acţiunile din iulie 2012, când a acţionat braţ la braţ cu Liviu Dragnea iar liderii săi au făcut exact acelaşi gen de acţiuni ca  Liviu Dragnea.

Atât PNL cât şi preşedintele Iohannis nu s-au dezis de lovitura de stat din iuie 2012, nici de acţiunile de atunci ale lui Dragnea, ceeace înseamnă, în consecinţă, că sunt şi acum de acord cu ea, inclusiv cu modul de a acţiona al lui Dragnea.

De fapt, alături de Dragnea, instanţa condamnă „simbolic” toată conducerea USL de atunci, care ştia şi cauţiona acţiunile ilegale ale lui Dragnea.

De această realitate şi responsabilitate nu se pot deroba liderii liberali, oricâte piruete demagogice ar face.

Urmează recursul în cazul Dragnea dar, chiar în cazul unei achitări, puţin probabile, răul în PSD a fost făcut.

Iată şi lista miniştrilor penali din guvernele succesive conduse de Victor Ponta:

Darius Vâlcov (PSD),  ministrul Finanţelor,

Liviu Dragnea, vicepremier si ministru al Administratiei si Dezvoltarii,

Relu Fenechiu (PNL), ministrul Transporturilor,

Dan Şova (PSD), ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul (2012), al Infrastructurii (2012-2013) şi al Transporturilor (2014),

Daniel Chitoiu, ministrul Finanţelor,  

Corneliu Dobriţoiu (PNL), ministrul Apărării,

Ecaterina Andronescu (PSD), ministrul Educaţiei,

Ovidiu Silaghi (PNL), ministrul Transporturilor,

Dan Nica (PSD), ministru al Comunicaţiilor,

Victor Paul Dobre (PNL), ministru al Administraţiei, Varujan Vosganian (PNL), ministru al Economiei,

Varujan Vosganian, ministrul economiei

Mircea Diaconu (PNL), ministrul Culturii,   

Cristian David (PNL), ministrul pentru Relaţia cu românii de pretutindeni.

Doar Ponta nu a fost atins încă de justiţie. Pentru cât timp?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite