Securitatea la Marea Neagră şi în Balcani. Ce vrea Rusia şi cum răspunde NATO

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Declaraţiile preşedintelui SUA, Donald Trump, făcute cu prilejul conferinţei de presă comune cu preşedintele României, Klaus Iohannis, au clarificat poziţia liderului de la Casa Albă în privinţa susţinerii categorice a articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic. Este o afirmaţie pe care Aliaţii din Europa şi mai ales cei din Europa de Est o aşteptau, mai ales că la summit-ul NATO de la Bruxelles, Donald Trump evitase să se refere la articolul 5.

Cea mai complicată situaţie de securitate este la frontiera Estică a NATO, implicit în zona Marii Negre. A avea imaginea situaţiei reale, implică expertiză la cel mai înalt nivel şi dialog academic. Este ceea ce şi-a propus think-thank-ul New Strategy Center care a organizat la Constanţa, conferinţa de securitate „Black Sea and Balkans Security Forum”.

Constanţa trebuie  să fie centru puternic de cercetare şi dezbatere a problemelor de securitate din Europa de Sud-Est, datorită poziţiei sale strategice şi potenţialului extraordinar de dezvoltare  pe care îl are, consideră organizatorii.

„Fără îndoială, traversăm cel mai complex context privind securitatea în decurs de generaţii, a spus în deschiderea forumului”, ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General NATO pentru noile provocări de securitate, panelul de deschidere fiind completat de Ionel Niţu, preşedinte New Strategy Center, Decebal Făgădău, primarul Constanţei, Sorin Rugină, rectorul Universităţii Ovidius, ambasadorul Sergiu Celac, Dan Petre, directorul Institutului Diplomatic Român. Lor li s-au alăturat pe parcursul dezbaterilor, gen. Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General, gen. Jan Broeks, director general, International Military Staff, NATO, Dan Mihalache, ambasadorul României la Londra, profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului Ion I.C. Brătianu al Academiei Române, experţi şi analişti ai relaţiilor internaţionale şi specialişti în probleme de securitate şi militare din România şi din străinătate.

Ce s-a întâmplat în zona Mării Negre în ultimii ani a schimbat dramatic paradigma de securitate. Războiul din Georgia în 2008, intervenţia în Ucraina, anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia, militarizarea Mării Negre şi a Crimeei, sunt provocări fundamentale. Lor li se adaugă provocările de tip nou, războiul hibrid, ameninţările cibernetice, proliferarea armamentului, terorism, trafic de fiinţe umane, migraţie ilegală. Un amestec de ameninţări vechi şi ameninţări noi extrem de periculos.

De ce Marea Neagră şi Balcanii în acelaşi context de securitate?

Pentru că Dobrogea face trecerea geografică spre Balcani.Iar Balcanii reprezintă, deasemenea, o zonă extrem de complicată din punct de vedere al securităţii. Este o regiune unde procesele de integrare nu s-au încheiat, unde persită diviziunile etnice şi economice, unde se joacă geopolitic, în baza unei moşteniri istorice de secole în care întreaga zonă a fost spaţiul de confruntare între imperii.

Analizele arată că interesul Rusiei de militarizare a Mării Negre vizează tocmai posibilitatea de proiectare a forţei în Balcani şi în Mediterana de Est, aşa cum s-a întâmplat deja prin intrevenţia militară rusească în Siria. Desemenea, cine controlează Europa de Sud-Est poate să-şi proiecteze forţa spre Europa Centrală. 

Diviziunile din Balcanii de Vest şi situaţia încă nestabilizată sunt relevate de mozaicul pe care îl întâlnim în zonă, sunt state membre NATO şi UE, state membre doar NATO, şi state care nu aparţin niciuneia dintre cele două organizaţii, dar cu aspiraţii şi ambiţii diferite în a deveni membre. Într-un asemenea peisaj, confruntărilor de tip geopolitic li se adaugă noile provocări ale războiului informaţional, ceea ce amplifică şi mai mult gradul de complexitate al provocărilor cărora trebuie să le facă faţă Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.

Războiul informaţional şi fenomenul fake-news prind teren şi din cauza crizei prin care trece presa clasică. Informaţiile care circulă pe reţelele de socializare nu sunt verificate şi nu există niciun filtru editorial aşa cum se întâmplă în mediile de informare clasice. În acest context, este nevoie şi de o schimbare în ceea ce priveşte susţinerea presei profesioniste pentru informarea corectă a publicului.

Ce face NATO?

Răspunsul pe care Alianţa îl pune în practică în urma deciziilor luat în Ţara Galilor şi la Varşovia se bazează pe descurajare şi dialog. O altă misiune a NATO este proiectarea stabilităţii în regiunile cele mai vulnerabile.

Descurajarea se realizează prin toate măsurile de întărire a Frontierei Estice a NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Forţe de reacţie rapidă, forţe cu foarte mare nivel de pregătire deplasate în ţările Baltice şi Polonia, prezenţă sporită la Marea Neagră, brigadă multinaţională în România. Prezenţa militară sporită la Marea Neagră priveşte toate categoriile de forţe, terestre, aeriene şi navale. Au loc exerciţii de amploare. Combaterea propagandei Rusiei şi punea în practică a măsurilor de combatere a războiului cibernetic sunt alte priorităţi. Si cel mai important lucru, a nu face ceea ce inamicul doreşte să faci. Ca urmare, este vital a avea  un NATO puternic şi nedivizat, bazat pe o legătură solidă transatlantică.

Sunt câteva dintre concluziile forumului de la Constanţa, o iniţiativă care va fi continuată anii următori.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite