Se schimbă arhitectura geopolitică a lumii?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Evenimentele din ultima perioadă ne obligă să căutăm răspunsuri la  întrebarea din titlu: Brexit, victoria lui Donald Trump în America, a lui Igor Dodon în Republica Moldova, a lui Rumen Radev în Bulgaria.

Urmează alegeri parlamentare în România, Republica Moldova, Germania, alegeri prezidenţiale în Franţa şi în alte ţări, în urma cărora vom avea o imagine şi mai clară asupra drumului pe care va merge omenirea.

Aceste ultime evenimente sunt strâns legate de procesele de globalizare, acesta este liantul care le uneşte.

Globalizarea nu este creaţia cuiva. Este un fenomen impus de dezvoltarea tehnologiilor, a comunicaţiilor, în special informatice, a conexiunilor simplificate de explozia transportului aerian, a producţiei colosale de bunuri şi servicii care îşi caută pieţe şi cumpărători etc.

A fost acceptat de multe ţări şi popoare ca fiind un fenomen win-win.

Ţările dezvoltate îşi găseau pieţe de desfacere şi forţă de muncă ieftină, dispusă să presteze munci refuzate de cetăţenii proprii.

Celelalte ţări, beneficiau de un transfer de tehnologie, bani, management performant, cuceriri ale ştiinţei şi o ofertă de locuri de muncă pe care nici n-o visau. Mai mult, beneficiau de o paletă de bunuri şi servicii de înaltă calitate, create în ţări dezvoltate precum Germania, America, Marea Britanie, de mobilitatea persoanelor, a mărfurilor, a ideilor, a cercetării şi de performanţe, educaţia tinerilor etc.

Ce s-a schimbat?

În ţările dezvoltate, o parte a populaţiei se vede dată la o parte din locurile de muncă bine plătite, este deranjată că multinaţionalele îşi relochează producţia în ţări cu forţă de muncă mai ieftină, că specialiştii de marcă, în domeniul IT de exemplu, vin din alte ţări (India, România, China etc.), că se instalează o competiţie mondială la care câştigători sunt cei cu iniţiativă, creativitate, putere de muncă foarte mare, cu talent în business. Câţi oameni simpli, alegători de rând, sunt de acord cu o astfel de competiţie epuizantă? Puţini.

Ţapul ispăşitor a fost găsit în multinaţionale, care, în loc să dea salarii mari la ele acasă, se extind în toată lumea, în interesul profitului propriu. Aşa ceva este inacceptabil pentru alegătorii din ţările în care au apărut aceste multinaţionale. Ei ignoră faptul că fără aceste întreprinderi uriaşe n-ar avea securitate, bunuri de calitate, computere, autoturisme, telefonie mobilă şi invadarea lumii cu aplicaţii informatice care uşurează viaţa şi activitatea. Însă ele reduc numărul de joburi in ţările de origine, consecinţă inacceptabilă pentru electorat.

Multinaţionalele din sistemul bancar asigură circulaţia rapidă a banilor, creditarea, se ajunge la moneda unică, după exemplul zonei Euro. Sunt acuzate de profituri uriaşe, deşi cadrul normativ este asigurat de parlamentele ţărilor în care activează. Aşa că acuza ar trebui să meargă, mai degrabă, către aceste organisme.

În plus, terorismul şi migrarea necontrolată din Europa a amplificat fenomenul de respingere a globalizării.

În ţările mai puţin dezvoltate, deranjul vine de la părăsirea paradigmei „tătucului stat”, care trebuie să „ne dea”, să gândească în locul nostru, să muncească în locul nostru şi să asigure ajutoare sociale la mai toţi cetăţenii. De unde, aproape nimeni nu se întreabă.

image

Situaţia din America

A câştigat Donald Trump pentru că a promis expulzarea a trei milioane de imigranţi a doua zi după instalarea la Casa Albă. Cum se va produce expulzarea aceasta, după ce criterii, cu ce mijloace, nimeni nu ştie. Sper să nu fie aruncaţi în Ocean.

Tot Trump ameninţă că va asigura securitatea ţărilor NATO doar în măsura în care acestea plătesc, opţiune pe gustul americanilor care nu înţeleg de ce America cheltuieşte pentru securitatea mondială, în loc să le dea lor salarii şi ajutoare mari. E greu să înţelegi calcule de geopolitică şi geostrategie, când mai aproape îţi este farfuria familiei.

America a fost sute de ani ţara libertăţii absolute, economice, în primul rând. Renunţă la acest statut. NATO şi ţările europene sunt îngrijorate de ce va urma, o renunţare la securitatea mondială asigurată de America, asigurare căreia îi trebuie găsită o alternativă.

Marea Britanie

Cercurile de afaceri regretă rezultatul referendumului care a dus la Brexit. Pierd pieţe de desfacere uriaşe, forţă de muncă ieftină, profituri consistente, locuri de muncă de ordinul milioanelor.

Şi alegătorii britanici sunt deranjaţi de concurenţa în piaţa muncii pe care o generează imigranţii, ignorând faptul că nu sunt dispuşi să ocupe şi joburi degradante, cum ar fi îngrijirea grupurilor sociale.

Multe firme britanice se gândesc la relocarea în ţări UE, lipsind piaţa muncii din Marea Britanie de milioane de locuri de muncă.

România

A avut şi are enorm de câştigat în urma globalizării, a intrării în UE şi NATO. Îşi asigură securitatea la costuri mici, rezolvă situaţia a 3,5 milioane de români care ar fi fost şomeri în propria ţară, câştigă în consolidarea democraţiei şi statului de drept, în integrarea persoanelor şi bunurilor în pieţele europene şi mondiale.

O parte a clasei politice, obişnuite să trăiască din fraudarea prin corupţie a bugetelor statului n-a văzut cu ochi buni acest control supra statal în ograda proprie.

Fără s-o spună direct, nu i-a convenit şi nu-i convine globalizarea, pentru că scapă de sub controlul absolut societatea românească, justiţia, piaţa muncii, control care i-ar asigura victoria în alegeri şi perpetuarea hoţiilor.

România se va îndrepta spre Rusia?

Deja Bulgaria, Ungaria, Polonia, Turcia, Serbia, Cehia şi Slovacia dau semne că nu acceptă o globalizare care le-ar răpi din suveranitate, înţeleasă ca dreptul de a face ce doresc în ţările lor.

Electoratul, în special cel vârstnic, este şi el nostalgic după paradigma în care statul gândeşte, ia decizii, hotărăşte ce e bine şi ce e rău, scutind populaţia de eforturi de imaginaţie şi creativitate, oferind ajutoare la mai toată lumea. Nu-i convine competiţia şi concurenţa acerbă. Modelul unei astfel de societăţi este Rusia. De aici direcţia luată de multe state est-europene.

România se vede acum înconjurată de state care au optat pentru modelul rusesc, similar celui sovietic. Totuşi, scorul strâns la care a pierdut Maia Sandu reprezintă o undă de speranţă, că nu este totul decis.

Alegerile din decembrie vor decide drumul viitor al României. Va lua şi ea calea Moscovei, în solidar cu vecinii săi, sau va ţine cu dinţii de modelul european, al statului de drept, cu justiţie independentă, cu competiţie adevărată, cu mobilitatea persoanelor şi a mărfurilor, cu acces la bunuri şi servicii de maximă valoare?

Aceasta-i miza alegerilor din 11 decembrie.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite