Se naşte un guvern de tehnocraţi. Cine are cele mai mari şanse să ajungă premier

Ce miniştri îşi poate alege Dacian Cioloş 

PSD l-a propus ca premier pe Liviu Voinea, viceguvernator BNR, în timp ce liberalii n-au mers cu niciun nume la Cotroceni, dar au anunţat că susţin şi ei varianta unui Guvern tehnocrat. Un alt nume pe care Klaus Iohannis l-ar putea propune este Dacian Cioloş, fost comisar european.

Ştiri pe aceeaşi temă

Runda a doua de consultări pentru desemnarea unui nou premier s-a încheiat cu o propunere concretă şi cu una neoficială. PSD l-a propus ca premier pe viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, pe hârtie tehnocrat, dar fost ministru al Bugetului în Guvernul Ponta 2.

„Ne-am gândit la domnul Liviu Voinea, care îndeplineşte atât criteriile de integritate, cât şi criteriile de expertiză, care se bucură de credibilitatea unor instituţii financiare importante, care are experienţă în acest domeniu. Am avut astăzi o discuţie cu guvernatorul BNR care m-a asigurat că, dacă Liviu Voinea va fi nominalizat, va avea tot sprijinul BNR“, a spus Liviu Dragnea, la finalul consultărilor.

„Liviu Voinea n-a fost în stare să gestioneze bugetul. Până şi PSD l-a dat afară. Cum să fie în stare să gestioneze Guvernul? N-o să votăm niciodată un premier propus de PSD “, a replicat imediat liderul PNL Vasile Blaga. Liberalii n-au propus niciun nume, însă au susţinut varianta unui guvern tehnocrat. „ Varianta pe care PNL şi-a dorit-o este cea a alegerilor anticipate. „Preşedintele a adus în discuţie, ne-a propus, varianta unui Cabinet tehnocrat, varianta unui prim-ministru tehnocrat. Este o variantă cu care PNL, evident, este de acord. Este o variantă care impune din partea noastră o agendă pe care acest Cabinet, condus de un premier tehnocrat, să o aibă, cu un calendar foarte precis“, a spus Alina Gorghiu “, a spus Alina Gorghiu.

Se pregăteşte Cioloş?

Şeful statului le-a propus ambeelor partide - PSD şi PNL- să ajungă la un acord politic în care să susţină nu numai un premier technocrat, ci un Guvern tehnocrat în întregime. Potrivit unor surse politice, delegaţia PSD a optat pentru varianta cu un premier tehnocrat, dar cu un Guvern politic, o încercare de a mulţumi şi strada, care a cerut o nouă clasă politică, dar şi partidul, care nici nu vrea să audă de un premier din afara PSD. „ 95% din criteriile cerute în stradă sunt respectate de domnul Voinea“, a spus Dragnea.

Însă surse prezidenţiale spun că şeful statului nu este dispus să meargă pe varianta Liviu Voinea şi că va veni cu o altă propunere. Conform Constituţiei, preşedintele consultă partidele, însă poate veni cu o altă variantă de premier. O soluţie „în plic“ pe care o trimite Parlamentului, iar partidele decid apoi dacă o susţin sau o resping. Dacă Parlamentul respinge două variante de premier, şeful statului poate dizolva Legislativul şi, automat, se declanşează alegeri anticipate. Însă acest scenariu este doar teoretic, pentru că deputaţii şi senatorii preferă să voteze un premier venit „în plic“ decât să-şi piardă un an de mandat.

Oficial, Alina Gorghiu şi-a exprimat convingerea că şeful statului va avea o propunere distinctă de cea a PSD. „De fapt, sunt sigură că preşedintele va avea o propunere distinctă de cea a PSD-ului, ca să eliminăm orice fel de dubiu“, a spus Gorghiu, politician apropiat de Klaus Iohannis. Neoficial, varianta preferată de preşedinte este Dacian Cioloş, fost comisar european pe Agricultură, în acest moment consilier al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Cluade Juncker.

Cioloş ar putea trece de votul Parlamentului, pentru că, în moment de faţă, coaliţia de guvernare mai funcţionează doar pe hârtie. Cioloş ar fi susţinut de PNL şi de UDMR, dar ar putea strânge voturi şi de la UNPR, dat fiind faptul că Gabriel Oprea, decuplat de Victor Ponta, a anunţat că va susţine orice proiect al preşedintelui Iohannis. „Va fi votat chiar şi de unii de la PSD. Dacă va fi propus Cioloş, va trece cu 80% “, au spus, pentru „Adevărul“, surse parlamentare. Întrebat, insistent, dacă PSD ar putea susţine şi o altă variantă de premier, Liviu Dragnea s-a eschivat: „Deocamdată avem această propunere“.

Isărescu susţine un guvern tehnocrat

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), consideră că un guvern tehnocrat ar putea să facă faţă provocărilor, dacă are un mandat clar şi limitat, cu obiective de macrostabilitate economică, admiţând că premierul ar putea proveni chiar din banca centrală, cu condiţia să fie tânăr. Întrebat dacă premierul ar putea proveni de la BNR, guvernatorul a admis că este posibil, cu condiţia ca acesta să fie tânăr, excluzând varianta ca el să preia poziţia de prim-ministru. „De ce nu? Dar să fie tânăr. Alte generaţii, alte aspiraţii“, a conchis Isărescu.

Executivul ar trebui să aibă obiective clare de atins, precum alegeri clare, liniştite, păstrarea macrostabilităţii economice şi creştere economică, ceea ce este „perfect fezabil“, a mai spus Isărescu.

Dacian Cioloş, tehnocrat cu CV european

De profesie inginer agronom, Dacian Cioloş (45 de ani) se bucură de imaginea unui tehnocrat de succes după ce în perioada 2010-2014 a fost comisar european pe Agricultură şi Dezvoltare Durabilă în cadrul cadrul Comisiei lui José Manuel Barroso. În vara lui 2014, Cioloş a fost în cărţi pentru primirea unui nou mandat de comisar european, însă premierul  Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu s-au înţeles pentru Corina Creţu. Totuşi, munca lui Cioloş a fost apreciată de liderii europeni, astfel încât, noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a numit pe Cioloş în iulie 2015 în postul de consilier personal.

Ministru în Guvernul Tăriceanu

Dacian Cioloş a urmat cursurile Facultăţii de Horticultura din cadrul Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, obţinând diploma de inginer horticultor în 1994. Şi-a continuat studiile în Franţa unde a făcut un master la École Nationale Supérieure Agronomique şi Université Montpellier I, pentru ca apoi să obţină şi un doctorat a Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din cadrul École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier.

În intervalul 2002-2003 a lucrat la Comsia Europeană, iar din ianuarie 2005 a fost cooptat în Ministerul Agriculturii, unde a deţinut mai multe funcţii, de la consilier al ministrului până la cea de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În octombrie 2007, Cioloş, din postura de tehnocrat, l-a înlocuit la cârma ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe Decebal Traian Remeş, politician acuzat la acea vreme de trafic de influenţă în celebrul „dosar Caltaboşul“. În ianuarie 2009, Cioloş, a refuzat să fie cooptat în cadrul guvernului Boc, motivând că vrea să/şi păstreze independenţa politică.

Liviu Voinea, technocrat în umbra PSD

Liviu Voinea (40 de ani), cel ales de PSD pentru postul de premier tehnocrat, şi-a construit o carieră şi o reputaţie de specialist în economie, obţinând doctoratul în această disciplină la doar 24 de ani. Liviu Voinea a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, apoi ministru pentru Buget şi în prezent este viceguvernator al Băncii Naţionale, toate aceste funcţii fiind obţinute în urma nominalizărilor din partea PSD. Voinea, născut în anul 1975, a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, apoi  a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business.

El are o specializare în „sociologia bunăstării“, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

Premier în „guvernul“ lui Geoană

Numele lui Voinea a mai fost vehiculat şi în 2009 în ceea ce priveşte ocuparea funcţiei de premier, presa speculând că Mircea Geoană l-ar fi desemnat să conducă Guvernul dacă ar fi câştigat alegerile din 2009. În 2009, Voinea a devenit membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank. Presa a relatat că Voinea ar fi încasat, în calitate de membru în CA al Eximbank, circa 4.200 de euro pe lună în 2009, potrivit declaraţiilor de avere trimise la ANI de către funcţionarii publici. Liviu Voinea este cunoscut pentru iniţierea mai multor măsuri fiscale, în timpul mandatului său ministerial din Guvernul Ponta 2, între care se numără supraaccizarea carburanţilor, „electorata“ şi taxa pe construcţiile speciale, celebra „taxă pe stâlp“. (Dan Străuţ)

 

 

 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările