Apoi să dea răspunsuri la principalele idei enunţate în dezbaterea care va dura o oră, esenţială fiind decizia de a se elabora în cel mai scurt timp o Rezoluţie stabilindu-se şi Raportorul (sau coraportorii), votul final urmând să se dea tot în plen, în sesiunea ce va avea loc la fine de octombrie.

De ce afirm că situaţia României înainte de prima audiere s-a agravat considerabil? Deoarece am ascultat foarte atent voci din diversele grupuri politice din PE, dar şi cele care au parvenit din zona Consiliului şi Comisiei, brusc cu o intensitate schimbată şi chiar febrile după ce, vineri după-amiază, ajunsese peste tot traducerea făcută imediat a informării difuzate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România cu privire la acuzaţiile ce li se aduc şefilor Jandarmeriei pentru violenţele din 10 august.

Logic, în pregătirea punctelor de vedere oficiale ale instituţiilor, dar şi ale grupurilor politice din PE, analiştii politici specializaţi pe România au primit sarcina să redacteze în urgenţă rapoarte privind situaţia nou-creată. Drept care, fireşte, se porneşte de la textul faimoasei scrisori transmise de doamna Viorica Dăncilă şefului Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker. Text interesant şi care deschidea, din neştiinţă sau din grabă nervoasă, atâtea căi de atac ulterioare. Reiau un fragment sugestiv:

"...forţele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violenţelor în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar faţă de plângerile unor demonstranţi care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate.

Manifestaţia din 10 august a devenit un subiect de dispută politică intensă, majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm şi la izolarea forţelor perturbatoare a ordinii publice. Cu toate acestea, s-au făcut auzite voci ale liderilor politici care au chemat la continuarea protestelor, aducând acuze instituţiilor statului, forţelor de ordine, respectiv celor care în toate statele membre au rolul de a proteja cetăţenii faţă de agresiuni şi acţiuni violente. Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate.

De asemenea, funcţia constituţională de mediator între societate, forţele politice şi instituţiile statului, care revine preşedintelui României, conform atribuţiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului şi să facă un apel la continuarea protestelor.

Doresc să vă asigur că respectăm dreptul la liberă exprimare şi de manifestare publică, că actul guvernamental de la Bucureşti este în parametri normali, că în România există stabilitate şi că Guvernul României se pregăteşte în continuare de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.”

Aceasta este, prin urmare, incontestabil, poziţia oficială a României, cel puţin a Guvernului său, a Coaliţiei de guvernare PSD-ALDE şi pe ea s-a făcut estimarea care a dus la decizia fermă a liderilor PE de a declanşa procedura audierilor şi redactării unei Rezoluţii privind situaţia de la noi. Au luat în calcul nevoia de a se lămuri chestiunea încercării de lovitură de stat produsă pe 10 august, aşa cum susţine dl. Dragnea, cu organizare paramilitară susţinută şi cu fonduri din străinătate care, iată, ar fi finanţat o mişcare asimilabilă, cum au făcut turcii, cu un act terorist. Să vedem, şi-au spus ei, ce se petrece cu adevărat într-o ţară membră UE şi NATO de unde ne vin asemenea ştiri mai grave, pe fond, decât tot ce-am avut de constatat până acum în Ungaria sau Polonia şi să vedem dacă are dreptate doamna Dăncilă când ne avertizează că s-ar putea să fi fost vorba despre un precedent care să ameninţe ordinea democratică în Europa....

Asta până ieri. Acum situaţia se schimbă şi la îndemâna celor care fac analizele ce vor fi folosite de 3 octombrie (dar, mare atenţie, se vor regăsi în Raportul MCV unde, dacă am auzit corect, li se va aloca un subcapitol special şi relativ extins) sunt acuzaţiile formulate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu e vorba despre faptele unor jandarmi oarecare, trupeţi poate prost instruiţi, poate mai nervoşi din fire sau complet depăşiţi de situaţie. Nu, este vorba despre toţi şefii Jandarmeriei şi de faptul că, alături de greşelile foarte grave de management şi lipsa de profesionalism, li se reproşează nişte fapte care vor avea un reflex politic deosebit de dur în urechile europenilor, foarte sensibili la diferenţa între acţiune profesionistă a forţelor de ordine şi ceea ce este nepermis, adică încălcarea în bloc a prevederilor convenţiilor privind apărarea drepturilor omului şi libertăţile cetăţeneşti.

Iată acuzaţiile din acest pachet special care pune sub semnul întrebării nu numai acţiunile şi competenţa persoanelor menţionate de către procurori, dar întreaga capacitate a Guvernului României de a gestiona în mod corect situaţii de criză precum şi natura ordinelor date sau nu de către Ministrul de Interne, persoana căreia-i revine, prin lege, responsabilitatea politică a modului în care se face managementul unor crize cu impact naţional. Celor acuzaţi li se aduc acuzaţii precum acestea (găsiţi aici textul integral al Comunicatului): https://www.agerpres.ro/comunicate/2018/09/21/comunicat-de-presa-parchetul-de-pe-langa-inalta-curte-de-casatie-si-justitie--179978,

- a creat aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

- au participat nelegal la conducerea operaţiunilor şi l-au ajutat pe acesta din urmă să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire, cu consecinţa exercitării de către forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forţei nefiind făcută în mod gradual şi având loc inclusiv împotriva copiilor, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.

- a ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.

Dacă va veni la Strasbourg, aşa cum ar fi normal pentru un politician de asemenea nivel şi într-un moment într-atât de tensionat, este limpede că doamna Dăncilă nu are de ales: va trebui, cu orice preţ, să apere teoria încercării loviturii de stat, poate adoptând soluţia verificată a „acarului Păun“, sacrificând eventual, dacă se poate, ceva capete din zona de execuţie (scuze pentru jocul involuntar de cuvinte). Va fi greu, dar poate spera că procedeul ţine.

Dar poate nu, caz în care pentru România va continua, cu aceste noi argumente de sprijin, marea acţiune de acuzare începută cu ceva timp în urmă, benefică pentru mulţi deoarece poate servi drept caz negativ exemplar de referinţă în timpul campaniei pentru europarlamentare.