Scrieţi, băieţi, numai scrieţi… corect!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Îndemnul lui Ion Heliade-Rădulescu – „Scrieţi, băieţi, numai scrieţi!” –  a prins de minune în zona administrativ-legislativă a României, unde proiectele se succed cu repeziciune şi, din păcate, se şi aştern pe hârtie în acelaşi ritm. Altminteri nu s-ar explica, prezumând şcolarizarea de bază a celor care le întocmesc, greşelile gramaticale sau contorsiunile de logică strecurate frecvent în texte.

Să luăm, de pildă, Punctele de vedere ale Cabinetului Cîţu referitoare la 17 iniţiative legislative, postate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului la penultima şedinţă a fostului Executiv. Sunt 105 pagini de comentarii pe marginea unor iniţiative depuse la Camera Deputaţilor, pe care – în marea lor majoritate – Guvernul a decis să nu le susţină. La paginile 52-60 din stufosul document, e combătută propunerea avansată de deputata Oana-Silvia Ţoiu împreună cu un grup de parlamentari USR, PNL, UDMR, privind acordarea lunară de tichete sociale pentru produse de igienă feminină elevelor din medii defavorizate (cu vârsta peste 10 ani) şi femeilor fără adăpost.

Faţă de această iniţiativă, Guvernul a obiectat, între altele, că are norme contradictorii privind finanţarea, că nu precizează tipul de suport pe care se vor emite tichetele, că nu fixează o limită superioară a vârstei beneficiarelor eleve, că aplicarea prevederilor presupune un efort bugetar de 15,7 milioane lei în anul 2022 şi de 63 milioane lei pe anul 2023, cu impact negativ asupra bugetului consolidat, dar şi că… în redactarea propunerii, nu s-au folosit cifre romane pentru articolele menţinute din Legea asistenţei sociale, respectiv cifre arabe pentru modificări sau completări, aşa cum prevăd normele legale. Culmea e că însuşi Executivul calcă în străchini în ofensiva sa, scriind: „În ceea ce priveşte textul preconizat pentru art. 2 din iniţiativa legislativă, semnalăm lipsa de claritate şi predictibilitate a normei. Astfel, sintagma «fetele» nu este prevăzută de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare” etc. Fireşte, substantivul „fetele” nu e nicidecum o sintagmă (unitate semantică-sintactică stabilă, formată dintr-un grup de două sau de mai multe cuvinte între care există raporturi de subordonare), dar ce mai cotează? Juriştii guvernamentali nu-s tocmai familiarizaţi cu fineţurile lexicale sau poate că e doar o scăpare provocată de viteza impusă întregii instituţii de Speedy Gonzales al reformelor, Florin Cîţu. 

Această scuză nu poate fi totuşi valabilă şi-n cazul semnatarilor unui proiect de lege din 2018, cu un parcurs sinuos. Propunerea privind aprobarea Programului de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere a bubalinelor (adică bivoli – n.m.), retrimisă în Parlament de preşedintele Iohannis şi împotmolită prin Camera Deputaţilor, are o Expunere de motive doldora de virgule între subiect şi predicat, de dezacorduri şi anacoluturi. Începutul e în forţă: „Adaptarea creşterii bubalinelor la condiţiile economice de piaţă din România, a fost şi este foarte dificilă”. Şi continuă: „Multitudinea problemelor economice, au (sic!) afectat evoluţia efectivelor şi a producţiilor din ultimii ani”. După care se ajunge la apogeu: „Creşterea bubalinelor în ţara noastră, în special în judeţele cu tradiţie în creşterea bubalinelor, odată cu recunoaşterea ca rasă a populaţiilor de bubaline de la noi, trebuie să existe preocupări pentru consolidarea şi ameliorarea efectivului de bubaline, în special în direcţia producţiei de lapte şi carne”. O frază demnă de personajele lui Caragiale! Şi asta nu e tot, fiindcă din lista de reglementări propuse ceva mai jos de semnatari – „se acordă pentru investiţii”, „se acordă pentru realizarea”, „se acordă o singură dată” etc.–  lipseşte fix... ce nume: ajutorul de stat. E drept, îl regăsim undeva, în paragraful anterior.

Iar dacă într-un loc lipseşte esenţialul, în altă parte apare un surplus nelalocul lui. Bunăoară, în anexa la Hotărârea privind aprobarea Planului de inserţie socio-profesională pentru perioada 2021-2023 la nivelul Municipiului Bucureşti, pe lângă detaliile privind aşezarea geografică a oraşului, populaţia rezidentă, resursele de muncă, numărul şomerilor, principalii indicatori economico-sociali din Capitală, date normale într-un asemenea document, sunt introduse şi informaţii de interes... turistic: „Staţia de metrou Politehnica e pavată cu plăci de marmură şi granit ce conţin fosile de acum 180 milioane de ani”, „Arcul de Triumf a fost construit iniţial din lemn”, „Cel mai vechi parc din Bucureşti e Cişmigiu” ş.a. Care e legătura acestor curiozităţi cu consilierea profesională şi îmbunătăţirea ocupării în rândul persoanelor vulnerabile? Greu de spus. Afară de cazul în care se urmăreşte concomitent şi sporirea culturii generale a beneficiarilor. 

„Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie”, prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Ceea ce, după cum se vede, este dificil, dacă nu cumva chiar imposibil pentru destui jurişti şi/sau politicieni care se aştern la scris. Până la urmă, textele elaborate anapoda şi cu poticneli gramaticale au şi o explicaţie caragialiană: „Punctuaţia, fraţilor, e gesticulaţia gândirii!” Iar după cum arată gesticulaţia… 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite