În acest week-end, PRO România şi ALDE au depus la BEC protocolul alianţei electorale „Un Om” prin care îl susţin pe Mircea Diaconu.

De ce s-a încheiat această alianţă politico-electorală?
 

Jocul politic a lui Tăriceanu şi Ponta e unul anti-Iohannis, chiar dacă la prima vedere pare a fi unul împotriva lui Dăncilă, suspicionată că ar fi într-o întelegere electorală cu preşedintele ţării. Într-o singură privinţă, interesele ALDE-PRO România ar fi similare cu ale USR-PLUS. Interesul ar fi acela ca Barna să iasă preşedinte, iar Dăncilă să nu intre în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Astfel, rolul alianţei politico-electorale ALDE-PRO România, prin susţinerea candidatului independent Mircea Diaconu, este acela ca voturile alegătorilor ALDE-PRO România, USR-PLUS şi a celor din PSD să meargă către Barna, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Cum s-ar putea ajunge la acest rezultat?
 

Pentru ca Barna să intre în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, PSD trebuie să piardă cât mai multe voturi, în primul tur al scrutinului prezidenţial. Unde se vor duce aceste voturi din bazinul electoral al PSD-ului? Către candidatul independent al alianţei politico-electorale „Un Om” şi astfel candidatul Viorica Dăncilă va scădea şi nu va intra în turul al doilea al scrutinului prezidenţial. Prin urmare, jocul politic al Vioricăi Dăncilă este unul închis, mai ales că a declarat faptul că va candida indiferent dacă va trece sau nu moţiunea de cenzură pregătită de opoziţie la începutul noii sesiuni parlamentare.

Cum ar putea fi realizată noua paradigmă politică?
 

După demisia preşedinţelui Senatului se vor vedea alianţele politice. Astfel, probabilitatea ca Tăriceanu să fie reales preşedinte al Senatului, cu votul opoziţiei, este destul de mare şi astfel s-ar realiza noua majoritate parlamentară. Schema viitoarei arhitecturi politice parlamentare, care va susţine un nou guvern, ar putea avea acest fundament.

Actuala variantă a Constituţiei, revizuită în 2003, descrie modalitatea de alegere a Preşedintelui ţării, din care rezultă că prezidenţiabilul care a întrunit 50%+1 din voturile alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este declatat câştigător. Scrutinul prezidenţial, în două tururi, de alegere a şefului de stat, este definit de legea fundamentală astfel:

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Material publicat şi pe Baricada.org