Faptul că şi în alte ţări se întâmplă la fel este o slabă consolare. Poate acolo se înţeleg mai bine puterile statului. Apropierea alegerilor complică şi mai mult problemele ţării.

Guvernarea PNL a gestionat bine criza generată de pandemie. Nu foarte bine, dacă acum trăim o creştere importantă a numărului de infectări. Dar la capitolul buget stăm foarte prost. În loc să reducă cheltuileile de funcţionare a statului (şi avea de unde, avem1,3-1,4 milioane bugetari), guvernul Orban a făcut toate cheltuielile cerute de pandemie din împrumuturi, contrar tuturor avertismentelor venite de la specialişti şi de la Comisia Europeană.

Opoziţia condusă de PSD are tot interesul să demonstreze impotenţa şi nepriceperea actualilor guvernanţi şi nu va pierde un niciun prilej s-o facă. Că de suferit vor suferi toţi cetăţenii, nu are importanţă în luptele politice. Ne-am obişnuit cu acest adevăr de 30 de ani.

Situaţia economică a ţării

În preajma rectificării bugetare, economia României înregistrează următoarele cifre, în mare parte datorită pandemiei.

  • PIB-ul a scăzut cu un ritm trimestrial de 12.3% în trimestrul al doilea, faţă de primul trimestru
  • Deficitul bugetar preconizat de govern, 8,5-8,6% din PIB. Specialiştii spun că va fi mult mai mare, 10-11% din PIB.
  • În 2020, economia va avea, conform gvernului,  contracţie în creştere la 3,8%, faţă de 1,8%, cât se prevedea  anterior. Specialiştii spun că această contracţie va fi mult mai mare.
  • Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB.
  •  Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 191,43 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.


Dublarea alocaţiilor şi creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie, bomboana pe coliva bugetului de stat

Există legi promulgate de preşedinte pentru aceste creşteri. Există şi decizia CCR nr. 872 din 25 iunie 2010 care spune că pensiile obţinute prin lege nu pot fi reduse, fiind un drept deja câştigat. Nu mă îndoiesc că opoziţia condusă de PSD va insista ca legile de dublare a alocaţiilor şi creşterea pensiilor cu 40% să fie aplicate. O poate face în mai multe moduri. Atacând, prin Avocatul Poporului, OUG de rectificare bugetară de astăzi, apoi anulând în parlament prevederi ale OUG de rectificare bugetară, cum au făcut şi cu OUG privind alocaţiile. Este improbabil ca cele două OUG-uri, privind alocaţiile şi pensiile să rămână în vigoare aşa cum le-a vrut guvernul. Şi atunci, de unde bani să plătească şi alocaţii, şi pensii majorate cu 40%, şi toate celelalte cheltuieli?

Iar propaganda opoziţiei, acum în prag de alegeri, va prinde foarte bine la pensionari şi părinţi, mulţi nu îşi bat capul să înţeleagă situaţia economică a ţării. Constată doar că nu li „se dă”, conform unor legi deja aprobate.

Dacă se va ajunge la decizia CCR, aceasta va spune că guvernul nu poate modifica prin OUG  drepturile deja câştigate prin lege. Aşa a făcut şi în alte dăţi.

Ce se va întâmpla dacă scenariul de mai sus se adevereşte?

Iată descrierea finanţistului Gabriel Biriş:

„Inteleg că pe 17 august vom avea moţiune depusa de Ciolacu & co.

Posibil sa treacă, aşa cum a trecut şi cea din februarie.

Greu de crezut că vom avea un alt guvern investit pana la 31 august (astazi suntem in 13 august).

Dupa motiune, guvernul nu va putea emite OUG.

La 1 septembrie, cresterea cu 40% a pensiilor devine un fapt.

Odată crescute, pensiile nu vor putea fi scăzute.

Imediat dupa crestere, va urma retrogradarea in junk. Costurile cu dobanzile vor exploda iar sume noi vor putea fi cu greu atrase. Avem un bufer, care va fi spulberat in 2-3 luni, dupa care va fi haos la trezorerie, un sfert din toate cheltuielile de azi (inclusiv pensiile) sunt acoperite exclusiv din imprumuturi.

Odată cu statul român, toate companiile româneşti vor fi retrogradate în junk, ceea ce va bloca orice finanţare nouă de pe pieţele externe”.

Cum creditorii traditionali ai Romaniei vor spune stop, un împrumut masiv de la FMI ar fi posibil, exact ca în filmul din 2010. Doar că, de data aceasta, FMI va impune condiţii draconice pentru acordarea împrumutului, scăpate în presă de ministrul Florin Cîţu:

-reducerea cu 30% a personalului bugetar
- reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene
- privatizarea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat
- privatizarea companiilor din sectorul energetic
- privatizarea parţială a sistemului sanitar
- reducerea arieratelor companiilor de stat
- aplicarea OUG 109 pentru toate companiile de stat şi regiile autonome
- îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile.

-prorogarea creşterii punctului de pensie din septembrie 2020 până în septembrie 2021.

De ce i-a fost frică guvernului Orban nu scapă. Reducerea cu 30% a personalului bugetar, şi alte măsuri dure precum reducerea cu 20% a cheltuielilor administraţiilor locale. Acum, în prag de alegeri. Dacă adopta aceste măsuri de când a venit a guvernare, nu ajungea aici, cu sabia FMI deasupra capului.

Iată şi riscurile nerespectării OUG de rectificare bugetară, în opinia guvernului, preluate din Nota de Fundamentare a OUG:

Nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecinţe negative următoarele:

  • riscul imposibilităţii desfăşurării corespunzătoare a activităţii ordonatorilor principali de credite, care nu îşi vor putea îndeplini rolul, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin actele normative de organizare şi funcţionare;
  • riscul pierderii locurilor de muncă pentru salariaţii din domeniile de activitate afectate de epidemie;
  • riscul neasigurării sumelor necesare pentru achiziţionarea de echipamente electronice pentru elevii şi cadrele didactice pentru a putea participa la activităţile de e-learning conform Legii nr.109/2020 existând riscul de a priva de dreptul la educaţie o mare parte din elevi;
  • riscul nealocării  sumelor pentru plata drepturilor de asistenţă socială (în principal alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, drepturi acordate persoanelor cu handicap);
  • riscul neasigurării sumelor necesare pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, precum şi pentru spitale generale;
  • riscul neasigurării fondurilor pentru plăţi salariale ale personalului din unităţile sanitare publice, acordarea stimulentului de risc, sporuri pentru condiţii de pericol deosebite, ore suplimentare (DSP, servicii de ambulanţă judeţene);
  • riscul nealocării fondurilor pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor locale din anul 2020 potrivit Hotărârii Guvernului nr.578/2020;
  • riscul nealocării de fonduri pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi finanţarea de investiţii în irigaţii;
  • riscul neasigurării sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populaţiei;
  • riscul neasigurării de sume suplimentare pentru facilitarea accesului la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii în scopul susţinerii activităţii curente dar şi a proiectelor de investiţii pe perioada de pandemiei cu  coronavirusul SARS-CoV-2;
  • riscul blocării activităţii IMM-urilor pe perioada în care se manifestă efectele coronavirusului SARS-CoV-2;
  • riscul diminuării capacităţii de finanţare a cheltuielilor de către unităţile administrativ-teritoriale;
  • riscul ca bugetul anului 2020 să nu poată finanţa atât cheltuielile pentru susţinerea măsurilor de redresare economică şi de protecţie socială pentru combaterea efectelor răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, cât şi cheltuielile generate de majorarea unor drepturi sociale, inclusiv a alocaţiei de stat pentru copii;
  • riscul nealocării resurselor publice către finanţarea cheltuielilor neprevăzute pentru combaterea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2;
  • riscul nerespectării principiului echităţii stipulat de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată;
  • riscul neadoptării unor măsuri de protecţie socială în scopul de a evita excluderea socială a unei părţi dintre pensionarii sistemului public de pensii, care reprezintă o categorie defavorizată de persoane în contextul crizei economice actuale, şi pentru asigurarea unui venit minim de subzistenţă, avându-se în vedere situaţia economică şi socială din România.

 

Moţiunea de cenzură

Este posibil să treacă. Şi vom avea, până la alegeri, un guvern interimar care nu are majoritate parlamentară, dar nici OUG-uri nu mai poate da. O situaţie de-a dreptul dramatică, având în vedere criza provocată de pandemie şi  bugetul de stat care nu va face faţă cheltuielilor. Cum e posibil ca oameni cu atâta experienţă politică să nu fi anticipat această situaţie,  care se va sparge în capul tuturor românilor?

Cum s-a ajuns aici

Şi preşedintele Iohannis şi guvernul Orban au ignorat puterea şi influenţa parlamentului în statul român. Putere dată da Constituţie. Parlamentul poate da legi inclusiv în domeniul fiscal, pe care guvernul este obligat să le execute. Aşa este construită democraţia. Ideea că se poate conduce o ţară, demonizând şi ignorând parlamentul, era din start sortită eşecului. Şi noi, românii, ce vină avem?