Scandalul Corina Creţu: lovitură pentru Washington, consecinţe pentru Bucureşti

Scandalul Corina Creţu: lovitură pentru Washington,
consecinţe pentru Bucureşti

George W. Bush, fost presedinte american si Colin Powell, secretar de Stat in primul sau mandat FOTO Reuters

Scandalul idilei dintre eurodeputatul Corina Creţu, membru al PSD, şi fostul secretar de Stat american, generalul Colin Powell, a născut o serie de dileme în rândul opiniei publice despre mizele acestor dezvăluiri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Catalogat iniţial drept un scandal de pe scena internă a politicii româneşti, dezvăluirile se încadrează într-o acţiune demarată la nivel global pentru decredibilizarea nivelurilor superioare de comandă ale Statelor Unite, în continuare aflate pe prima poziţie decizională a lumii.

Experţii în domeniul apărării şi al securităţii vorbesc despre tendinţa actuală de a ataca personalităţi din posturi cheie, prin episoade care se transformă în subiecte internaţionale datorită tehnologiei moderne de comunicare. Scopul pare a fi generarea unei stări de neîncredere generală a opiniei publice mondiale în structurile actuale de securitate, prin lovituri precum scurgerile de informaţii de tip Snowden şi Wikileaks. Cele două adrese IP ale hackerului care a lansat acest atac asupra corespondenţei electronice a Corinei Creţu au fost identificate pe teritoriul Rusiei. Mai mult, acesta, citat de publicaţia electronică Smoking Gun, vizează compromiterea unor personaje importante din politică, iar printre victimele lui celebre se numără Tony Blair, Hillary Clinton, George W. Bush, senatoarea Lisa Murkowski, dar şi agenţi ai FBI.

În cazul de faţă, atacul l-a avut drept ţintă pe celebrul general american, Colin Powell, implicat în ultimele două decenii în marile decizii din domeniul apărării şi securităţii pe care SUA le-a întreprins pe scena mondială. Deşi Powell nu mai este un actor de prim plan în politica americană, conform analiştilor în domeniu, miza este aceea de a ridica suficiente semne de întrebare asupra integrităţii unui militar de carieră care a dirijat politica externă a Washingtonului şi, implicit, pe cea a aliaţilor săi într-o serie de conflicte armate de mare amploare. Consecinţele strategiei de securitate aplicată de SUA în timpul mandatului lui Powell, din care fac parte războaiele din Afganistan şi Irak, sunt mai mult decât actuale până astăzi.

Daune colaterale, resimţite la Bruxelles

Impactul a avut efecte devastatoare şi asupra credibilităţii şi demnităţii europarlamentarului Corina Creţu, o persoană necăsătorită la vremea presupusei relaţii, cu dreptul – garantat de Carta ONU a Drepturilor Omului – la viaţă privată.

Colegii europarlamentari ai Corinei Creţu, vicepreşedintă a grupului socialist-democrat din Parlamentul European s-au arătat solidari cu politicianul român, formulând o poziţie oficială de susţinere a politicianului român şi denunţând încălcarea unor principii grave prin actul de atac informaţional, în antiteză cu partenerii politici de la Bucureşti ai europarlamentarului PSD, care au adoptat o poziţie de silenzio stampa.

Vicepreşedinta grupului parlamentar european al social-democraţilor a primit o gravă lovitură de imagine, într-un moment de avânt al carierei sale politice, întrucât surse din cercurile restrânse de la Bruxelles susţin că europarlamentarul urma să fie nominalizată la una din funcţiile de comisar european, în cadrul structurii executive a Uniunii Europene, unde fiecare stat membru deţine un portofoliu pentru o distribuire democratică a puterii la nivelul UE.

Mecanismul de numire a unui comisar este în esenţă unul simplu, fiind însă dublat de un consens nescris între membrii comisiilor de audieri, care sugerează că persoana propusă de o ţară membru, prin şeful statului sau al guvernului, trebuie să fi îndeplinit funcţia de ministru pentru a confirma experienţa guvernamentală a candidatului. 

Deşi Corina Creţu nu a avut până în acest moment un portofoliu ministerial în Guvernul României, printr-o viitoare remaniere guvernamentală i s-ar fi putut oferi un post de ministru. În mod similar, în cazul comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a fost găsită o asemenea formulă, în care el a ocupat funcţia de ministru al Agriculturii pentru scurt timp, din octombrie 2007 până în decembrie 2008. În ceea ce o priveşte pe Corina Creţu exista avantajul de a proveni din interior structurilor politice ale Uniunii Europene, având confirmări la nivel înalt european ale capacităţii sale profesionale.

citeste totul despre: