Au făcut-o fie în faţa comisiilor parlamentare, fie pe la televiziuni, în interviuri anume comandate. Fie pe la site-uri de ştiri, aşa cum a făcut-o în week-end dl. Victor Viorel Ponta. S-au contrazis, s-au denunţat unii pe alţii, au mărturisit cum aveau întruniri secrete, cum luat parte la cine ale porcului, din belşug botezate cu băuturi fine. Cum hotărau ei, împreună cu generalul Oprea, cu enigmaticul ins deghizat în profesor la Universitatea “Babeş-Bolyai” şi încă unul apreciat şi declarat a fi de patrimoniu, Sebastian Vasile Dîncu, cu procurorul general din vremea aceea, nimeni alta decât şefa DNA de astăzi, d-na Laura Codruţa Kövesi, cine e bun şi cine nu e. Cine merită să devină ministru şi cine deţine mapă profesională proastă, cine sunt duşmanii României, cine trebuie scos din spaţiul public ori cine se impune a fi arestat de-a dreptul. Când trebuie ca cineva considerat a fi devenit nesigur să fie tras pe linie moartă.

Am aflat, măcar în parte şi numai parţial veridic, cum manipula acest grup mafiot guverne, cum le orienta politica, cum le determina deciziile majore. Cum se dădeau mandatele de supraveghere şi de arestare.

Puse cap la cap toate aceste mărturii halucinante redesenează fundamental harta politică a României. Istoria luptelor pentru putere dintre PSD-ul condus de Mircea Geoană şi PDL-ul pe mai departe dirijat de la Cotroceni, şi aceasta împotriva dispoziţiilor clare ale Constituţiei, de marele „Profesor”, adică de fostul preşedinte Traian Băsescu, este, la rându-i supusă, unei rescrieri absolut spectaculoase.

Dincolo de contrazicerile iminente, dictate de faptul că disperarea îi determină pe mărturisitori să încerce să mai salveze ceea ce poate fi salvat, un lucru este în afara oricărui dubiu. Şi anume că tot ceea ce au relatat Ghiţă, Ponta, Dragnea, Coldea, Maior ne-arată că din 2005 încoace şi până prin 2014-2015-2016 nimic nu a fost în România aşa cum ar fi trebuit să fie. Adică în conformitate cu standardele, măcar minimale, ale unei democraţii europene în care serviciile secrete funcţionează după reguli profesionale şi de conduită bine stabilite, fără a-şi îngădui ingerinţe în viaţa politică şi în traiul cotidian al cetăţenilor. Or, acum ne devine tuturor limpede că om fi fost noi,începând din anul 2007, membri ai Uniuni Europene, însă este de domeniul evidenţei că ţara a funcţionat de parcă ar fi fost mutată peste noapte în America Latină şi ar fi evoluat/involuat în conformitate cu normele unei dictaturi de acolo.

Băsescu, Ponta, Dragnea, Ghiţă, Coldea, Dâncu,uneori chiar şi doamna Kövesi şi-au păstrat hainele civile numai aşa, de ochii lumii. Comportamentul lor a fost identic celui al generalilor în uniforme albe, cu ochelari fumurii, cu trabuc şi pahare de whisky în mână care conduc cetăţenii în conformitate cu ceea ce înseamnă interesele lor momentane.

Sigur, toate aceste confesiuni făcute de inşi care au mari probleme cu legea, cu morala, se cuvin privite cu maximă prudenţă. Nici unul dintre mărturisitorii care s-au spovedit din disperare nu merită încrederea noastră deplină. Cu siguranţă, li se cuvine însă tot dispreţul nostru. Stă în obligaţia instituţiilor abilitate să facă în tot acest împăienjeniş lumină. Să clarifice faptele şi să-i aducă pe vinovaţi, pe cei ce au încălcat legea, în faţa justiţiei. Numai că pentru aceasta este nevoie şi de un semn din Dealul Cotrocenilor. E cazul ca preşedintele Klaus Iohannis să îşi facă auzită vocea. Prea multe enigme pe cap de locuitor, stimate domnule preşedinte!

Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro