Membrii Comisiei parlamentare pentru modificarea legislaţiei electorale au votat marţi, 24 februarie, în unanimitate, implementarea unui sistem electoral pentru alegerea parlamentarilor bazat pe liste de partid. Această decizie are o serie de aspecte pozitive, dar votul pe liste poate fi regândit într-un mod care să îmbunătăţească şi mai mult calitatea competiţiei electorale şi să ducă la reprezentarea cât mai fidelă a intereselor cetăţenilor.

Alături de colegii de la Centrul pentru Studiul Democraţiei din Cluj-Napoca, am adus câteva argumente în favoarea trecerii la un sistem bazat pe liste deschise, pornind de la decizia Comisiei de Cod Electoral, dar ţinând cont de faptul că în fazele ulterioare ale dezbaterii parlamentare (în comisiile permanente şi în plen) se mai pot aduce modificări.

Printre aspectele pozitive ale deciziei comisiei de revenire la listele de partid se numără:

- Păstrarea principiului proporţionalităţii ca element de bază al sistemului electoral;

- Eliminarea colegiilor electorale de la nivelul circumscripţiilor judeţene, care putea genera, în funcţie de contextul electoral, o creştere impredictibilă a numărului de parlamentari;

- Păstrarea în formula electorală a componentei de redistribuire la nivel naţional a mandatelor prin utilizarea divizorilor d’Hondt, element ce permite utilizarea tuturor voturilor exprimate şi recompensarea partidelor care obţin rezultate bune la nivel naţional (fără a induce disproporţionalităţi majore în distribuirea mandatelor).

Pe de altă parte, revenirea la un vot pe liste de partid închise, identic cu metoda folosită până la alegerile din 2004 inclusiv, are o serie de conotaţii negative:

- Partidele au rolul cel mai important în stabilirea numelor viitorilor parlamentari, prin faptul că generează liste de candidaţi preordonate, pe care alegătorii nu le mai pot amenda;

- Se permite existenţa în continuare a unor „locuri sigure” pentru anumite cadre de partid, care au mandatele garantate prin poziţia pe listele electorale sau prin circumscripţia în care sunt plasaţi.

- Ideea de „reforma electorală”, care ar trebui să presupună o schimbare a sistemului în bine, îşi pierde sensul, câtă vreme se revine exact la sistemul de dinaintea reformei precedente. 

Recomandarea noastră este folosirea unor liste de partid deschise, fără o ordine prealabilă. Alegătorii ar putea opta pentru un singur candidat de pe buletinul de vot, iar numărul de voturi obţinute de un partid va reprezenta suma voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţii săi.

Avantajul acestui sistem este că duce la un rezultat final care se apropie mai mult de preferinţele cetăţenilor, care deţin controlul în stabilirea ierarhiei candidaţilor unui partid. De asemenea, din perspectiva alegătorului, lucrurile nu se modifică fundamental faţă de sistemul actual. Alegătorul va vota tot un singur candidat, care aparţine unui anumit partid sau care este independent.

Practic, după numărătoarea voturilor, fiecare partid care trece pragul electoral naţional de 5% va ordona candidaţii din fiecare circumscripţie în funcţie de numărul de preferinţe obţinute, iar procesul de distribuire a mandatelor se va desfăşura ca până acum.

Un sistem cu liste deschise nu mai permite conducerilor partidelor să desemneze candidaţi în locuri sigure, deci cu mandate asigurate înainte de începerea competiţiei. Competiţia este stimulată atât între partide, cât şi între candidaţii aceluiaşi partid, ceea ce va contribui la o ofertă electorală mai bună din perspectiva electoratului.

Este important ca structura buletinului de vot trebuie să fie cât mai obiectivă, deoarece studiile au arătat că ordonarea alfabetică a candidaţilor îi favorizează pe cei ale căror nume încep fie cu primele, fie cu ultimele litere ale alfabetului. România se poate inspira din experienţa altor state care utilizează liste deschise, precum Finlanda.

Alte avantaje pe care le-ar avea acest sistem ar fi simplitatea în raport cu cetăţenii şi cu partidele, creşterea transparenţei mecanismelor de transpunere a voturilor în mandate, inducerea unui nivel ridicat de predictibilitate a procesului electoral.

Înţelegem rezervele partidelor cu privire la votul pe liste deschise; există temeri din partea acestora că o competiţie în interiorul partidelor poate duce la slăbirea acestora şi că vor apărea probleme legate de modul în care se vor raporta organizaţiile locale la candidaţi. Totuşi, considerăm că sporirea competitivităţii şi a dezbaterilor în interiorul partidelor va duce la desemnarea unor reprezentanţi mai buni în funcţii publice. De asemenea, credem că în această discuţie ar trebui să primeze interesele cetăţenilor (nu ale partidelor) şi reprezentarea cât mai bună a acestora.


Centrul pentru Studiul Democraţiei este think tank care reuneşte cercetători şi studenţi în ştiinte politice din Cluj-Napoca şi cercetători români de la universităţi din străinatate.