S-a lepădat preşedintele Iohannis de „guvernul meu”?

Sunt aproape trei săptămâni de când preşedintele Iohannis nu s-a mai întâlnit cu premierul şi miniştrii din „guvernul meu”. Ne obişnuisem ca săptămânal, sau mai des, să vedem întâlniri în care preşedintele Iohannis colabora, coordona, activitatea guvernului. Pentru că oricum, conform Constituţiei, este parte a puterii executive. Întâlnirile erau urmate de conferinţe de presă, în care preşedintele explica ce a discutat cu miniştrii.

Şi deodată, tăcere. Şi nici întâlniri n-au mai avut loc. Ultima întâlnire a fost organizată pe tema PNRR

Care să fie explicaţia?

O posibilă explicaţie este că premierul, şefii partidelor, miniştrii guvernului nu ţin cont de ce zice preşedintele. Fac doar ce vor şi le dictează interesele de partid.

După trei luni de guvernare se vede că premierul Cîţu este depăşit de sarcina pe care şi-a asumat-o. Conducerea guvernului se dovedeşte a fi o pălărie prea mare pentru el. Din tot ce a anunţat la începutul mandatului că va face, nu a făcut mai nimic. Restructurări bugetare, eliminarea risipei, a sporurilor, pensiilor şi salariilor nesimţite, a cumulului pensiilor cu salariile, de toate s-a ales praful. Că n-a avut sprijin politic. Dar nici n-a bătut cu pumnul în masă şi să ameninţe cu demisia. Şi chiar să demisioneze. S-a complăcut să „înghită” scandaluri precum cel de la Apele Române, numiri în funcţie la instituţiile statului a unor politruci şi habarnişti, provenind din clientelele partidelor.

Situaţia bugetară s-a deteriorat grav. După două luni avem un deficit bugetar de 12 miliarde de lei, 1,14% din PIB, iar cheltuielile statului au crescut de la 58 la 64 miliarde de lei, comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă.

Există riscul că agenţiile de rating să coboare în aprilie calificativul acordat României la „junk”, caz în care costurile împrumuturilor ţării noastre ar urca la cer.

Miniştrii se ceartă între ei

Sunt de notorietate certurile dintre miniştrii Educaţiei şi cel al Sănătăţii. Iar premierul Cîţu nu are nimic de zis, pentru că sunt certuri „politice”. E depăşit de problemă. Ministrul Justiţiei este apostrofat de Orban după ce a trimis la CSM pachetul de legi pe Justiţie, fără consultare prealabilă cu partenerii de coaliţie. La Ministerul Sănătăţii sunt clar probleme de management, mai ales legat de gestiunea pandemiei. Premierul nu zice nimic. Nu se bagă în „politică”.

De fapt premierul Cîţu nu este premier. Aşteaptă să ia lumină de fiecare dată de la liderii partidelor de coaliţie, şi nu le iese din cuvânt. Ca să rămână pe post.

Şi PNRR pate pasul pe loc, deşi Iohannis s-a lăudat tot timpul de câţi bani a adus el de la UE. O primă variantă a PNRR a fost respinsă de CE, acum se lucrează la altă variantă, să vedem cu ce succes. Oricum, aprobarea banilor bate pasul pe loc în cadrul UE, şi va trece încă timp până să ajungă la noi primele tranşe de bani. Şi pe proiecte, nu pentru pensii şi salarii.

Premierul Cîţu visează cai verzi pe pereţi în legătură cu viitorul economiei noastre în context european. Nu mai evoluează în „V” dar, oricum, va fi printre cele mai puternice economii europene, sub înţeleapta sa conducere. Uită că s-ar putea că agenţiile de rating să dea României cartonaşul roşu. Să vedem atunci de unde scoate bani de salarii şi pensii.

Se aude că preşedintele Iohannis ar vrea să-l schimbe pe Cîţu din funcţia de premier, dar nu are înlocuitor. Orban nu vrea, şi nici liderii coaliţiei. Cîţu le este foarte convenabil, ascultă cu sfinţenie de ce spun ei, le numeşte favoriţii în funcţii de conducere, şi scoate castanele din foc în locul lor. Ce poate fi mai convenabil în lumea politică de la noi?

Relaţia dintre Iohannis şi PNL

Preşedintele Iohannis a avut probleme cu traseismul de la alte partide către PNL. A pus piciorul în prag, dar n-a prea fost ascultat.

Mai grav, a cerut PNL să-i izoleze pe şefii PNL cu probleme penale, şi nici de data asta n-a fost ascultat.

 Întrebat la o conferinţă de presă dacă PNL ar trebui să-i retragă sprijinul politic lui Alexe, preşedintele a răspuns:

"Sincer, eu cred că această discuţie trebuia să aibă loc de mult şi să fie mai scurtă, am mai spus că persoanele urmărite penal sau penalii, aşa cum i-am numit, n-au ce căuta în funcţii publice. Nu ştiu dacă PNL trebuia să discute, dar dacă Alexe va fi cercetat penal, m-aş aştepta să se autosuspende din funcţii până când se clarifică aceste aspecte".

Ei bine, discuţia n-a avut loc, nici scurtă nici lungă. Costel Alexe, primarul Chirica, trimis in judecată de DNA pentru coruptie, şefii de la Apele Române care au promovat habarnişti în posturi importante, sunt, bine mersi, pe aceleaşi funcţii în continuare. Iar preşedintele Iohannis a înghiţit găluşca.

Preşedintele Iohannis s-a mai întâlnit cu Orban o singură dată de la preluarea guvernării. Se pare că relaţiile dintre eu s-au răcit considerabil, în ciuda declaraţiilor de armonie şi iubire. Desigur, nimeni nu este nebun să dea foc guvernării cu declaraţii belicoase.

Şefii de la TVR, Radio, Avocatul Poporului rămân pe loc pentru ca liderii coaliţiei nu se înţeleg cu cine să-i schimbe.

Niciodată guvernele de coaliţie nu au avut cine ştie ce succes. Partenerii îşi dau la gioale, să câştige electoral, să demonstreze alegătorilor ce „tari” sunt ei în comparaţie cu ceilalţi. Nici actuala coaliţie nu face excepţie de la această regulă.

Concluzie

Preşedintele Iohannis se vede pus în situaţia de a lua distanţă faţă de actuala guvernare, pentru a nu-i fi părtaş la eventuale viitoare eşecuri. A încercat să influenţeze guvernarea, dar Orban, premierul şi miniştrii nu mai dau doi bani pe spusele preşedintelui. Sigur, nu afişează această poziţie pe faţă, dar cine le urmăreşte activitatea îşi dă seama că aşa fac.

Şi totuşi, preşedintele are arme constituţionale prin care poate declara război guvernului şi coaliţiei. Am văzut în perioada guvernelor puse de Dragnea. Ce va face de data aceasta?