ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA Românii nu agreează trecerea la moneda euro

ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA Românii nu agreează trecerea la moneda euro

Românii nu sunt pregătiţi să schimbe leul pe euro

Preconizată de premierul Victor Ponta pentru anul 2019, adoptarea monedei euro nu îi entuziasmează pe cei mai mulţi dintre români, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research pentru "Adevărul".

Ştiri pe aceeaşi temă

Majoritatea românilor, 57% , nu sunt de acord cu renunţarea la leu şi adoptarea monedei euro, potrivit celui mai recent sondaj „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul”.

Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie, pe un eşantion de 1.050 de persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. În condiţiile în care românii folosesc deja moneda euro, nu se poate concluziona că ar exista o problemă legată de perceperea euro ca monedă străină. INSCOP interpretează că populaţia nu este pregătită să rişte o schimbare  a monedei, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a fost convingătoare în ceea ce priveşte evitarea crizei. În plus, la ezitările românilor contribuie şi impactul psiho-social negativ al crizei din Grecia.

76% din români identifică UE cu libera circulaţie

Într-un top al avantajelor pe care le oferă prezenţa României în Uniunea Europeană (UE), cei mai mulţi dintre români (76,2%) au indicat dreptul la liberă circulaţie. Un număr destul de mare de români (57,1%) asociază UE cu democraţia şi cu drepturile omului, iar 55,6% din respondenţi pun pe seama integrării în UE relaţiile cordiale cu ţările vecine.

Sondajul INSCOP mai relevă că un număr semnificativ de respondenţi acordă Uniunii Europene atribute negative. De exemplu, 53,9% din români asociază UE cu intervenţia în politica internă, 50,6 % din respondenţi asociază aderarea cu subordonarea României faţă de ţările din Vestul Europei, iar 49,8% - cu răspândirea crizei economice. Un alt reproş al românilor la adresa UE vizează pierderea controlului asupra economiei (43,7%) şi asupra exploatării resurselor naturale (41,6%).

Doar 31,1% din respondenţi corelează UE cu pierderea identităţii naţionale. 19,9% din români pun pe seama integrării pierderea identităţii religioase. În ciuda reproşurilor, la 6 ani de la admiterea României în Uniunea Europeană, 35% din români consideră că aderarea a adus mai degrabă avantaje. Aproape 34% nu văd în procesul respectiv nici avantaje, nici dezavantaje, iar 21,4% văd mai degrabă dezavantaje.

Restanţieri la reducerea decalajelor

Pentru prima dată de la intrarea României în Uniunea Europeană (UE), Guvernul nu a înaintat Comisiei Europene, prin programul de convergenţă, un termen fix pentru adoptarea monedei euro. Executivul va anunţa o dată fixă doar după ce vor fi îndeplinite şi criteriile de convergenţă reală, nu doar nominală.

Tratatul de la Maastricht nu menţionează criterii explicite privind convergenţa reală, însă aceasta presupune diminuarea decalajelor dintre ţările membre ale UE cu privire la nivelul de dezvoltare şi condiţiile de trai (PIB/locuitor, structura ramurilor economiei naţionale, gradul de deschidere a economiei sau costurile cu forţa de muncă). Reducerea decalajelor se realizează prin reforme structurale, însă FMI a atras atenţia de mai multe ori că România este restanţieră la acest capitol.

În ceea ce priveşte criteriile de convergenţă nominală, România stă mai bine. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic de 3%, datoria publică este şi ea sub 60% din PIB (37,8% la sfârşitul lui 2012), iar rata medie a inflaţiei (3,3% la finalul lui 2012) s-a situat sub nivelul acceptat  de +1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi membri ai UE. Rata dobânzii pe termen lung a fost de 4,5%, cu tendinţă de scădere, dar depăşind nivelul acceptat de +2 puncte procentuale peste media celor mai performanţi membri UE din perspectiva stabilităţii preţurilor. Mai mult, cu doi înainte de intrarea în zona euro, cursul de schimb leu/euro n-ar trebui să fluctueze cu mai mult de plus/minus 15%.

2019, un termen realist

Premierul Victor Ponta consideră că 1 ianuarie 2019 reprezintă „un obiectiv destul de realist“ pentru adoptarea monedei euro de către România, după ce autorităţile de la Bucureşti au renunţat la termenele avansate iniţial, 2014, apoi 2015. „Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România - noi am avut anul 2015, pe care nu îl respecţi şi atunci ai varianta să îţi cam pierzi credibilitatea“, a declarat recent Ponta.

Odată cu adoptarea euro, politica monetară care stabileşte dobânzile de pe piaţă va fi implementată de Banca Centrală Europeană fără să ia în considerare anumite particularităţi ale unei economii sau ale alteia. În plus, aderarea la zona euro presupune pierderea funcţiei de stabilizator pe care rata de schimb liberă o poate avea pentru economie.

 

Amânarea termenului până în 2019 ridică semne de întrebare asupra determinării autorităţilor, în special Guvern şi Parlament, de a îndeplini criteriile de convergenţă.

Dragoş Cabat, analist financiar

(7 mai 2013)

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările