România, la uşa Schengen. Motive, consecinţe şi soluţii pe blogurile adevarul.ro

Specialiştii pe politică externă explică de ce a fost România respinsă la Schengen

În contextul discuţiilor din ultimele zile pe tema aderării României la Schengen, bloggerii adevarul.ro au abordat subiectul din mai multe perspective: de la poveşti emoţionale ale primei exprienţe la graniţele libere ale Uniunii Europene şi concepte teoretice, precum suveranitatea naţională, la analize geopolitice şi greşeli de politică externă din care România refuză să inveţe.

Oana Popescu, senior editor la Foreign Policy România, a indentificat într-o analiză de pe blogul său factorii care au dus la respingerea României de la aderarea în Schengen, oferind însă şi posibile soluţii pentru o politică externă mai relevantă. Motivul nu are de-a face cu MCV-ul negativ sau cu afirmaţiile USL că preşedintele Traian Băsescu ”ne vorbeşte de rău în UE”, ci doar cu decizia unui stat membru (Germania) de a nu permite accesul în Uniune a unei ţări cu ”reţele de crimă organizată, trafic sau migraţie ilegală.”

”România este de mult timp respinsă pe baze strict politice (chiar politicianiste) în chestiunea Schengen. Da, avem o imagine proastă în exterior şi cetăţeni care ne fac de ruşine prin Europa. Da, avem probleme interne reale. Statul de drept, justiţia funcţională nu sunt nici pe departe pe deplin instalate în România. Nimic din toate astea nu are însă vreo legătură legitimă cu aderarea la Schengen, care nu este un proces politic, ci tehnic, ce evaluează strict capacitatea unui stat de a-şi controla graniţele, după criterii precise.” Articol integral pe blogul Oanei Popescu.

Politologul Ioan Stanomir subliniază importanţa suveranităţii naţionale, dar şi degradarea rapidă a instituţiilor de conducere care au dus la impasul relaţiilor României cu Uniunea Europeană. Profesorul susţine că europenizarea este o ocazie de a înlătura rădăcinile corupte ale ţării.  

”Pentru  români, ea este şansa, unică în istoria lor recentă, de a iniţia un efort de reorganizare al statului, efort care să  pună în centrul său nu interesele netransparente ale elitei politice, ci statutul de cetăţean, cu toate atributele sale. Participarea, intensă şi autentică, la edificarea unui spaţiu public compatibil cu valorile Uniunii este alternativa la  perpetuarea unei guvernări cleptocrate şi ineficiente.” Articol integral pe blogul lui Ioan Stanomir. 

Jurnalista Iulia Badea-Guéritée, Editor Presseurop şi Courrier, îşi aminteşte de un episod asemănător petrecut în septembrie 2011, atunci când România a fost respinsă de la intrarea în Schengen, iar reacţia internă a fost una de supremă indignare. Din păcate, spune ea, România nu a învăţat din greşelile făcute atunci. 

”În fine, ce-ar mai fi de spus astăzi, ce mai este nou astăzi? Avem o stângă la putere, care susţine că Schengen nu este o prioritate. Greşeală strategică monumentală: dacă această stângă ratează examenul Schengen, îşi ratează însăşi trecerea ca guvern. Va rămâne în istorie ca un gropar al României în Schengen. Deci ocazia bună de a tăcea i se impută stângii de la Bucureşti.” Articol integral pe blogul Iuliei Badea-Guéritée

Liviu Iolu, editorialist Adevărul, scrie despre prima experienţă printre graniţele libere ale Uniunii Europene şi explică de ce România trebuie să negocieze intrarea în spaţiul Schengen până cad sub masă miniştrii nemţi, olandezi şi francezi. Ultima frontieră, rugămintea unui agent Schengen, este o poveste emiţionantă despre vremurile în care libertatea de mişcare a românilor în Europa era condiţionată de 

paşaport. 

"După câteva luni mă întorceam acasă. Autobuzul oprea la graniţa de vest a ţării. Cineva a venit la mine să-mi ceară zece euro. „Ca să trecem mai repede, domnu’ student, să nu ne mai controleze ăştia şi-n fund“. Şi am trecut în trei ore, s-au uitat doar în bagajele de mână şi la paşapoarte, iar eu am intrat pentru două luni în depresie de experienţă post-europeană." Articol integral pe blogul lui Liviu Iolu. 

Scriitorul Arthur Suciu atrage atenţia asupra absenţei unei politici mediatice regionale a Europei de est în contrast cu importanţa care li se acordă marilor puteri ale lumii, dar şi ţărilor din fostele colonii. 

"România a fost, în ultimii patru ani, una din cele mai decente ţări din Europa. Ţara cu cel mai scăzut nivel de trai, în care au fost aplicate cele mai dure măsuri de austeritate, s-a comportat exemplar chiar şi atunci când cetăţenii ei au ieşit în stradă. Unii vor spune că, de fapt, românii au fost nişte fraieri." Articol integral pe blogul lui Arthur Suciu. 

Într-un articol intitulat ”Schengen, coşmarul nostru, dilema lor„, jurnalistul Cristian Unteanu, corespondent ”Adevărul„ de la Bruxelles, consideră aproape decisive raportul MCV, dar şi atributele negative despre România care au ajuns teme de discuţie în Parlamentul European. 

”Criteriile tehnice s-au îndeplinit în totalitate. Nu noi spunem asta, ci rezoluţiile adoptate în Parlamentul European, declaraţiile succesive, foarte ferme, făcute de oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, totul culminînd cu poziţia mai mult decît limpede exprimată acum cîteva săptămîni de dl. Barroso care spunea că România a îndeplinit absolut toate criteriile cerute. Atunci care mai e problema? Mai e una, cea mai importantă, cea legată de sistemul pe bază căruia se decid lucrurile la nivelul UE.„  

Traian Danciu, jurnalist independent stabilit în Germania, spune pe blogul său că motivele invocate de politicienii români cu privire la izolarea României faţă de spaţiul Schengen se aseamănă cu învinuirea ”trădătorilor” din interiorul Germaniei pentru eşecul armatei germane în cel de-al Doilea Război Mondial.  

Şi în România de astăzi se pare că vinovaţia pentru eşecul aderararii la Spaţiul Schengen nu este identficată printre carenţele sistemului de justiţie, ci printre “trădătorii” interni, care prezintă Europei o imagine falsă a României, care “pârăsc” guvernul la Bruxelles şi Berlin. Articol integral pe blogul lui Traian Danciu.