Criza refugiaţilor. UE schimbă cotele obligatorii cu procentele obligatorii. România va primi încă 20.000 de refugiaţi

Comisia Europeană pregăteşte un nou mecanism de relocare a refugiaţilor bazat pe procente obligatorii, nu pe cote, cum a fost până acum. Procentul revenit României ar urma să fie de 3,9% din numărul total de refugiaţi, ceea ce însemană că vom primi de patru ori mai mulţi imigranţi decât a stabilit iniţial UE

Fluxul continuu de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi din Africa i-a făcut pe liderii europeni să gândească un nou mecanism de relocare, după ce sistemul cotelor obligatorii de imigranţi pare a fi eşuat din faşă. Consilierul prezidenţial Leonard Orban a spus, la Adevarul Live, că numărul de refugiaţi alocaţi României de către Bruxelles - 6.200 - este aproape de a fi suspendat. „Se vorbeşte de un mecanism permanent de relocare. Propunerea Comisiei Europene (CE) este deja făcută, la nivel tehnic discuţiile deja au încpeut. Deodată, nu mai discutăm de cifre, de 6.200 de refugiaţi (n.r. - cota impusă României dintr-un total de 120.000 de refugiaţi), ci discutăm de procente. Spre exemplu, conform propunerii făcute de Comisie, României i-ar reveni un procent de 3,9% dintr-un total de refugiaţi care ar intra în UE. Ce ar însemna procentul de 3, 9% aplicat la un număr de, să spunem, 1.000.000 de refugiaţi? Vă las pe dumneavoastră să calculaţi“, a spus Leonard Orban. Am calculat raportându-ne la o cifră oficială.

Mai mulţi refugiaţi pe zi ce trece

Conform Agenţiei europene pentru supravegherea frontierelor (Frontex), în primele nouă luni din 2015 au intrat pe teritoriul UE 710.000 de refugiaţi. Dacă raportăm această cifră la procentul impus României (3,9%), ar însemna ca noi să primim exact 27.690 de imigranţi. De aici se mai scade numărul refugiaţilor care au intrat deja pe teritoriul UE ( deci prins în statistica Frontex), dar care nu au reuşit să obţină azil şi au fost întorşi în ţările-mamă. Procentul nu este însă unul foarte mare. Potrivit „Bild“, în Germania, ţara care a absorbit cei mai mulţi imigranţi, numărul cererilor de azil a fost mult mai mare decât al deportărilor. Până la sfârşitul lui septembrie, 193.500 de persoane au avut un motiv valabil să solicite azil, în timp ce doar 11.522 de persoane au fost deportate. Deci o rată foarte mică de respingere, de aproximativ 5,6%.

Chiar dacă din cifra totală mai scădem procentul celor care „pică“ la triere, României oricum îi va reveni o cotă de peste 20.000 de refugiaţi, dacă va fi implementat mecanismul permanent de relocare. Însă valul de imigranţi continuă să lovească Europa, deci cota României va creşte automat. „Această cifră creşte de la zi la zi şi nu avem certitudinea că la un moment dat fluxul de refugiaţi se va opri. Tocmai de aceea am şi votat împotriva cotelor obligatorii: fiecare stat ar trebui să decidă pentru numărul de refugiaţi pe care îl poate primi“, a mai spus Leonard Orban.

Cifra de 700.000 reprezintă doar numărul de refugiaţi intraţi în UE, însă în taberele extra-UE din Turcia, Iordania şi Liban aşteaptă alte câteva milioane de oameni care au ca destinaţie centrul şi nordul Europei. Leonard Orban respinge în continuare orice soluţie impusă de Comisie şi susţine o altă variantă. „UE va trebui să aibă o politică de migraţie selectivă, care înseamnă să preiei refugiaţi direct de la sursă. Astfel, eviţi riscurile pentru refugiaţi. Uitaţi-vâ câţi au murit în încercare de a traversa Mediterană. Migraţia selectivă înseamnă să accepţi să preiei oameni care te ajută“, a susţinut Orban. Cu alte cuvinte, statele să-şi aleagă refugiaţii, nu doar să primească automat nişte oameni necunoscuţi, o variant susţinută şi de Marea Britanie. Numai că, statele din Est nu sunt chiar aşa atractive pentru refugiaţi. „O delegaţia a Lituaniei a încercat să aducă imigranţi de la sursă, dar s-a întors cu avionul gol“, a conchis Orban. 

Noul mecanism de relocare, bazat pe procente, a stârnit deja nemulţumirea unor state europene care au votat la Consiliul JAI în favoarea cotelor obligatorii. Asta ar însemna ca într-un viitor  Consiliul JAI, forul care decide în criza imigranţilor, nu doar blocul estic (România, Ungaria, Cehia şi Slovacia) să voteze împotriva soluţiei venite de la vârful UE, ci şi alte state din Vest. Prima discuţie despre noul proiect al UE va avea loc chiar aceasta, în cadrul unui minisummit UE. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, i-a convocat la Bruxelles pe preşedinţii şi şefii de Guvern din Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia şi Sovenia.

Solidaritate cu picături
Repartizarea de refugiaţi din Italia şi Grecia pe teritoriul UE, proces început oficial cu zece zile în urmă, se confruntă deja cu pericolul unui posibil blocaj din cauza problemelor referitoare la locurile de cazare a imigranţilor în statele membre, potrivit unor surse europene, citate de cotidianul francez„Le Figaro“. În total, statele membre s-au angajat să-şi primească în următorii doi ani 160.000 de refugiaţi din „hotsporturi“, centre de primire în care aceştia sunt identificaţi şi înregistraţi la sosirea în Italia şi Grecia. „Dar, în ciuda numărului precis şi obligatoriu de refugiaţi pe care fiecare stat trebuie să-l primească, anumite state întârzie să transmită la Bruxelles informaţii detaliate privind centrele de primire, un lucru insipensabil pentru organizarea eficientă a primelor transferuri“, au precizat cei de la „Le Figaro“. „Pînă acum, doar şase state membre au trimis datele referitoare la capacitatea lor de primire“, potrivit Comisiei Europene, organism european care a „îndemnat“ statele UE să trimită aceste date până la sfârşitul lunii octombrie.