Puţin peste 20% dintre români şi-au exprimat o opţiune în votul din acest weekend, în ciuda unei mobilizări a principalelor partide politice, a cultelor religioase şi a societăţii civile de factură religioasă. La fix trei ani de la pornirea demersului de modificare a actului fundamental, mişcarea conservatoare din România primeşte astăzi o palmă în plină figură.

Practic, românii au refuzat să legitimeze prin prezenţa lor un demers politic menit să discrimineze comunitatea LGBT, să pună sub semnul întrebării drepturi fundamentale ale omului. După 3 ani, după acest rezultat răsunător, cu ce concluzii rămânem?

(...) mişcarea conservatoare din România primeşte astăzi o palmă în plină figură.

Votul dat ieri este un semnal clar faţă de Biserica Ortodoxă Română şi faţă de cultele neoprotestante că implicarea politică activă a cultelor religioase nu este dorită de români. Biblia nu are ce căuta în parlament, la fel cum politicul nu are ce căuta în Biserică. E absolut ruşinos să vezi preoţi cu un alai de enoriaşi îndemnându-i spre secţiile de vot, este absolut ruşinos ca Patriarhul Daniel să facă îndemnuri politice în slujba de duminică, este absolut mizerabil ca Mitropolitul Ardealului Laurenţiu Steza să acuze homosexualii că fură copii. Felul în care s-a comportat Biserica Ortodoxă în aceşti trei ani adânceşte falia dintre societate şi această instituţie, decredibilizată total în acest moment, transfomându-se din depozitară a unor valori într-o instituţie deconectată de realităţile socială, auto-suficientă şi în nevoie totală de reformă.

În al doilea rând, rezultatele de ieri ne arată goliciunea elitelor politice. Rând pe rând, judecători ai CCR, lideri de partide politice, parlamentari, purtători de mesaje politice, au reiterat ataşamentul lor faţă de desfăşurarea acestui referendum. Rând pe rând politicienii s-au perindat la cabinele de vot pentru a vedea într-un final că sunt singuri. În Parlament peste 70-80% din parlamentari au votat în favoarea acestui referendum. La urne se vede că cifra aceasta de susţinere din Parlament este una mincinoasă, rezultând într-o nereprezentare corectă a opţiunilor cetăţenilor. Societatea a luat-o înaintea clasei politice, iar politicienii au rămas captivii unei mentalităţi primitive, lipsiţi de curaj şi viziune. Singurul lucru pe care l-ar putea face aceştia pentru a-şi răscumpăra din vină ar fi să treacă repede legea parteneriatului civil.

Votul dat ieri este un semnal clar faţă de Biserica Ortodoxă Română şi faţă de cultele neoprotestante că implicarea politică activă a cultelor religioase nu este dorită de români. 

Pentru comunitatea LGBT din România aceşti ultimi trei ani au fost dificili, plini de ură, violenţă venită direct din partea statului, dezamăgiri, regrupări, nopţi nedormite, certuri, răbdare. Am asistat cu toţii la bannere cu acuze afişate ilegal în toată România, la dezbateri televizate în care am fost comparaţi cu pedofilii şi zoofilii, la turnee prin ţară cu personaje dubioase de tipul lui Kim Davis, la tot felul de propagandă mincinoasă pe canalele media. Am rezistat acestui val de ură şi ieşim întăriţi din această bătălie.

Ieşim întăriţi din această bătălie şi pentru că întreg procesul de modificare a Constituţiei a adus cu sine şi lucruri pozitive. Sute de persoane LGBT s-au mobilizat şi s-au înscris ca observatori pentru a supraveghea votul din acest weekend. Comunităţile LGBT din Cluj, Iaşi, Timişoara, Ploieşti, Hunedoara, Sibiu s-au mobilizat exemplar de-a lungul campaniei electorale şi au vorbit în comunităţile lor despre importanţa acestui referendum. În celelalte oraşe din România s-a lucrat intens de asemenea. În aceşti doi ani am crescut din punct de vedere comunitar, am fost mai vizibili, am organizat mai multe proteste, colegii de la Cluj au organizat două ediţii de Cluj Pride deja. Mai mult, sute, mii de aliaţi ni s-au alăturat, arătând solidaritate faţă de cauza LGBT, lucru absolut nou şi care ne poate doar bucura. Am avut şi partide ca USR şi Demos care s-au mobilizat, s-au poziţionat împotriva referendumului şi au arătat că România europeană este România viitorului. Tuturor, din comunitate, aliaţi şi de peste tot le putem spune doar un adevărat Mulţumesc!

Întrebarea care se pune acum este ce buget de campanie a avut în total în aceşti trei aci Coaliţia pentru Familie? Pe ce s-au dus banii? Cine le sunt finanţatorii? Ce rezultate au avut investiţiile lor? 

Pentru Coaliţia pentru Familie lucrurile nu arată tocmai roz. Două zile de vot, nereguli în traseul iniţiativei cetăţeneşti, încălcări ale Constituţiei, campanie electorală în ziua votului, modificări ale legislaţiei electorale pe ultima sută de metri, toate acestea nu au putut să asigure validarea referendumului. Cu siguranţă nu se vor lăsa în bătălia lor pentru a schimba la faţă România. Întrebarea care se pune acum este ce buget de campanie a avut în total în aceşti trei aci Coaliţia pentru Familie? Pe ce s-au dus banii? Cine le sunt finanţatorii? Ce rezultate au avut investiţiile lor? Presiunea creşte şi aceste răspunsuri trebuie să-şi găsească răspunsuri.

Campania electorală boicot a fost una cu o largă participare din partea societăţii civile, a diferitelor grupuri implicate, cu resurse limitate, dar una la care au contribuit sute de oameni, fiecare contribuind la victoria din acest weekend. Această solidaritate, aceste legături care s-au legat nu pot decât să ne bucure şi să reprezinte baza pentru consolidarea unei mişcări care să avanseze cauza LGBT în România, cu toate problemele aferente: legalizarea parteneriatelor civile, simplificarea procesului de tranziţie pentru persoanele transgender, prevenţia HIV, construirea de centre comunitare LGBT în toată ţara, rezolvarea problemei bullyingului în şcoli şamd.

În final aş vrea să subliniez un lucru important, anume că victoria de ieri este a întregii societăţi româneşti din perspectiva agendei politice mai largi a iniţiatorilor modificării Constituţiei. Pentru moment am reuşit să oprim tăvălugul conservator care vrea să pună în discuţie chestiunea avortului, a divorţului, a educaţiei sexuale, a traseului european al României. Agenda politică conservatoare a fost respinsă de români, iar acest semnal este foarte important pentru viitorul pe care ni-l dorim, pentru ţara pe care ne-o dorim acum, în plin an Centenar.